Noi clădiri turn ar putea fi construite, în viitor, în Capitală

Planul urbanistic zonal pentru strada Doina din sectorul 5 prevede construirea, pe 56.000 de metri pătraţi, a mai multe clădiri de birouri, comerţ şi blocuri, regimul maxim de înălţime al zonei fiind de 94 de metri. Proiectul a fost avizat de fostul arhitect şef, Adrian Bold. Dacă proiectele vor primi aprobarea consilierilor generali, clădirea-gigant de pe strada Doina, ridicată la înălţimea maximă permisă de 94 de metri, va fi cea mai înaltă din Capitală.

Un alt PUZ, avizat de arhitectul Diana Olteanu, pentru Adrian Bold, permite construirea pe şoseaua Panduri, pe o suprafaţă de aproape 1.200 de metri pătraţi, a unei clădiri de 16 etaje şi înălţime de peste 54 de metri.

Tot o clădire înaltă va apărea în centrul Capitalei, pe strada Emil Pangrati. Aceasta va avea opt etaje şi 32 de metri înălţime. PUZ-ul aferent acestui proiect a fost avizat de arhitectul-şef interimar, Liviu Dobre, pentru Adrian Bold, se arată într-un comunicat al Primăriei Capitalei.

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat, într-un comunicat de presă, că "doar consilierii generali pot hotărî dacă în Bucureşti vor apărea aceste clădiri. Numai ei sunt în măsură să spuna "nu" construirii acestor clădiri, ale căror PUZ-uri au avizul fostului arhitect şef, al fostei echipe CTUAT. Eu pot doar să vă asigur că noua Comisie Tehnica de Urbanism şi Amenajare a Teritoriului, actualul arhitect şef, Gheorghe Pătraşcu şi eu, în calitate de Primar General, vom veghea ca de acum înainte, PUZ-urile să nu mai modifice Planul Urbanistic General în funcţie de interese personale şi strict financiare, ci numai dacă interesul oraşului şi al comunităţii o cere."

La rândul său, arhitectul şef al Bucureştiului, Gheorghe Pătraşcu, a declarat că "problema construcţiilor înalte în Bucureşti este falsă şi tratată neprofesionist. Clădirile înalte trebuie limitate sau interzise în zonele construite protejate sau care au un anumit caracter bine definit, cum ar fi zonele rezidenţiale cu densitate mică. Problemele grave ale Bucureştiului, printre multe altele, sunt derogările excesiv de mari de la Regulamentul Local de Urbanism, făcute punctual fără a urmări coerenţa urbanistică a zonei şi construirea cu densitate mare, în zone punctuale care afectează dreptul de folosinţă a terenului şi confortul vecinilor. Construirea pe înălţime nu trebuie blamată dacă se construieşte cu un coeficient de utilizare a solului normal pentru funcţiunea respectivă. Dacă ocuparea solului este mică şi se merge pe înălţime, rămâne mai mult spaţiu liber la sol pentru spaţii verzi, pieţe sau alte locaţii de interes public."

Potrivit unui studiu al catedrei de Urbanism a Universităţii de Arhitectură "Ion Mincu", zonele potrivite pentru construirea de clădiri înalte sunt Palatul Parlamentului, Casei Presei Libere, Academia Militară, zona ce marchează cornişa Dâmboviţei pe partea de sud a Bucureştiului, Parcul Izvor, Piaţa Victoriei şi Piaţa Charles de Gaulle.

Strada Doina, pe care ar urma să fie construită clădirea cu 32 de etaje  nu se află în niciuna dintre zonele recomandate de specialişti.