Comitetul Nobel i-a acordat anul acesta lui Mario Vargas Llosa premiul de 10 milioane de coroane suedeze (un milion de euro) pentru "cartografierea structurilor puterii şi imaginile sale puternice ale rezistenţei individului, ale revoltei şi înfrângerii".
El a fost pe "lista scurtă" a candidaţilor la Nobel şi anul trecut, când premiul a fost decernat în cele din urmă scriitoarei germane născute în România Herta Mueller.
Nicolae Manolescu a comentat pentru REALITATEA.NET Nobelul literar din acest an. "Llosa este în primul rând scriitor şi abia apoi începi să vezi dacă are ceva cu regimurile politice. Premierea lui e o schimbare de macaz, toţi cei care l-au luat de multă vreme încoace erau din stânga spectrului literar. Pentru cei consideraţi de dreapta, precum Borges, nu s-a pus niciodată problema să-l ia. Ori Llosa e liberal, în tradiţie europeană e de centru dreapta", continuă Nicolae Manolescu. Dar toate juriile au partea lor de inexplicabil şi de iraţional şi iată că şi juriul Nobel a reuşit să uimească o lume intreagă cu alegerea făcută. "Ce e interesant", spune Nicolae Manolescu, "este că anul acesta nu l-am văzut pe Llosa pe nici o listă de favoriţi, spre deosebire de anul trecut când apărea împreună cu Philip Roth. Din lista scurta de cinci a favoriziţilor de anul acesta, în afară de Cormack McCarthy, numele îmi erau necunoscute".
Nobelul pentru Llosa îi dă şi un motiv de mândrie lui Nicolae Manolescu: "Este al doilea Nobel câştigat de un laureat al premiului Ovidius, decernat la Neptun. Orhan Pamuk l-a luat în 2008, iar Llosa, dacă-mi aduc eu bine aminte, în 2005".
Fără bani suficienţi, un Nobel 100% românesc şi nu doar pe jumătate, precum cel al Hertei Muller, care a ţinut întotdeauna să-şi sublinieze germanicitatea şi dispreţul faţă de ţara în care s-a născut şi a crescut, nu are cum să ajungă la un scriitor din România. Nicolae Manolescu spune şi de ce: "Scriitori am avea, dar ceea ce nu avem sunt traducerile făcute la timp şi nu la zeci de ani după ce a apărut cartea, plus bani de promovare pentru aceste traduceri. Cărtărescu, de exemplu, a fost tradus în Suedia, dar fără popularizare degeaba. România, din punct de vedere cultural, este o ţară mică şi trebuie să bagi bani în cultură ca să-ţi permiţi să ieşi afară".
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M