"Procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, la data de 10 octombrie 2008, neînceperea urmăririi penale faţă de Iliescu Ion sub aspectul săvârşirii, în forma participaţiei improprii, a infracţiunilor de omor calificat, omor deosebit de grav şi a tentativelor la cele două infracţiuni, în cauza privind decesul a patru persoane şi rănirea altor trei prin împuşcare în ziua de 13 şi în noaptea de13/14 iunie 1990", se precizează în comunicatul de presă remis de Parchetul General.

Procurorii susţin că nu au avut probe care să demonstreze legătura dintre moartea acestor oameni şi ordinul dat de Ion Iliescu, pentru evacuarea Pieţei Universităţii.

Ei mai spun că termenul rezonabil pentru derularea unei anchete a fost depăşit, astfel că e greu de crezut că după 18 ani se mai pot aduce dovezi care nu au ieşit la iveală până acum.

Procurorul general a deschis o altă anchetă, asupra magistratului Dan Voinea, cel care a avut în lucru acest dosar, pentru a afla de ce a durat atât de mult ancheta. Mai ales că au mai fost emise rechizitorii în acest caz şi instanţa le-a considerat incomplete.

"Nu pot decât să apreciez că e un lucru normal şi firesc acest NUP. Nu există motivaţii ca un şef al statului ales cu 85% de cetăţeni ca şef al statului (să fie tras la răspundere, n.r), la trei săptămâni după aceea instituţii ale statului sunt atacate de grupuri rebele şi în diverse împrejurări lucrurile se rezolvă. Cu ce să fie incriminat şeful statului? Care era motivaţia? Anormal a fost faptul că a putut să-i treacă cuiva prin cap să invoce şeful statului cu vreo răspundere în legătură cu ceea ce s-a petrecut în urma acestor acte rebele împotriva instituţiilor statului", a declarat Iliescu, la aflarea deciziei.

Ion Iliescu a refuzat să comenteze pe fond decizia procurorilor, spunând că "juriştii trebuie să judece". " Mie mi se pare firesc să nu se dea curs unor lucruri aberante care ar fi compromis justiţia", a adăugat fostul preşedinte, sugerând că derularea în continuare a acestui dosar ar fi fost neoportună.

Liderul social-democrat a spus că singurii vinovaţi sunt cei care "au provocat acte rebele şi acţiuni agresive împotriva instituţiilor statului, care aveau o bază constituţională democrată urmare a alegerilor din mai 1990" şi i-a inclus la categoria responsabili şi pe mineri. "Cine a apărat stabilitatea ţării acţiona în interesul ţării, cine ataca instituţiile statului, ei sunt responsabili de acţiunile de atunci, inclusiv minerii, la incitarea acestor forţe nenorocite", a conchis preşedintele de onoare social-democrat.

Ion Iliescu era acuzat, dar nu ca participant direct, de omor calificat, omor deosebit de grav în cazul a patru persoane şi de rănirea altor trei. Anchetatorii au stabilit că fostul şef al statului a dispus, în ziua de 12 iunie 1990, ca manifestanţii să fie evacuaţi din Piaţa Universităţii, dar că incidentele soldate cu morţi şi răniţi s-au petrecut in afara planului de acţiune.

Soluţia dată în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, în decembrie 2007, de începere a urmăririi penale în cazul lui Ion Iliescu şi a mai multor generali din acea perioadă, a fost infirmată de procurorul general. Laura Kovesi a invocat la acel moment vicii de procedură.