Radu Mazăre apare în raportul Departamentului de Stat al SUA / Foto: Grup RC

Actele de antisemitism, inclusiv de vandalism împotriva unor locuri evreieşti, au continuat în 2009. În majoritatea cazurilor, Federaţia comunităţilor evreieşti a notificat autorităţile, dar, în general, autorii acestor acte nu au fost identificaţi, potrivit raportului, citat de NewsIn.

ONG-ul Centrul de monitorizare a antisemitismului din România a notat că autorităţile încearcă să minimalizeze problema vandalismului antisemit, atribuind în general aceste acte copiilor, persoanelor în stare de ebrietate sau persoanelor cu probleme mintale. MCA România notează că aceste locuri evreieşti par să fie ţine precise pentru vandali, iar investigarea acestor acte nu este minuţioasă. MCA România a criticat şi absenţa condamnărilor în astfel de cazuri.

Raportul menţionează vandalizarea mormintelor evreieşti din cimitirul din Botoşani sau desenarea de svastici pe pereţii unei clădiri din Bucureşti în mai şi pe gardul cimitirului evreiesc din Bucureşti în iunie.
La 18 iulie, la o prezentare de modă în Mamaia, primarul Constanţei, Radu Mazăre, a mers pe podium îmbrăcat ca un ofiţer nazist, împreună cu fiul său de 15 ani, îmbrăcat ca un soldat nazist. Federaţia comunităţilor evreieşti din România, Centrul Simon Wiesenthal, MCA România, Consiliul naţional antidiscriminare şi alţii au protestat imediat. La 20 iulie, MCA România a depus o plângere la Biroul procuraturii generale împotriva lui Mazăre, având în vedere că desfăşurarea în public a simbolurilor naziste este ilegală. La 22 iulie, Mazăre a prezentat scuze pentru gesrul său, iat biroul procuraturii generale a răspuns la 24 septembrie către MCA România, spunând că acest caz ţine de biroul procuraturii din Constanţa şi investigaţia este într-o fază preliminară. La 3 decembrie, MCA România a cerut informaţii despre mersul anchetei. La sfârşitul lui 2009, Mazăre nu fusese pus sub acuzare.

În 2009, presa extremistă a continuat să publice articole antisemite. Mişcarea Noua Dreaptă a continuat să glorifice ideile Gărzii de Fier, în presă şi pe Internet. În unele cazuri, autorităţile au anchetat şi pus sub acuzare, dar toate cazurile au dus la achitări.

De asemenea, publicaţiile naţionaliste ale partidului România Mare, condus de Corneliu Vadim Tudor, au continuat să propage declaraţii şi articole ce conţineau atacuri antisemite.

Pe parcursul anului, opinii şi atitudini antisemite au fost exprimate în talk-show-uri la televiziunile private, care nu au răspuns plângerilor depuse de organizaţiile evreieşti. Extremiştii au continuat să nege public producerea Holocaustului în România sau faptul că mareşalul Antonescu a participat la atrocităţile Holocaustului în teritoriul ţării.
Institutul Elie Wiesel pentru studierea Holocaustului în România s-a plâns autorităţilor din Bucureşti pe tema unor evenimente antisemite desfăşurate în Bucureşti în diverse instituţii. De exemplu, în ianuarie, Muzeul de Istorie din Bucureşti a găzduit două lansări de carte şi o conferinţă la care s-au exprimat opinii antisemite şi negarea Holocaustului. În martie, un centru cultural a găzduit lansarea unei cărţi care prezenta viziunile legionarilor. Autorităţile au răspuns plângerilor spunând că muzeul doar a închiriat locul sponsorilor respectivelor evenimente.

Guvernul a continuat totuşi să facă progrese în eforturile de a extinde educaţia pe tema istoriei Holocaustului în ţară şi a inclus Holcaustul în cursurile de istorie despre Al Doilea Război Mondial din clasa a 7-a până în clasa a 12-a.

În mai multe ocazii, oficiali de rang înalt au continuat să facă declaraţii publice împotriva extremismului, antisemitismului şi xenofobiei şi au criticat negarea Holocaustului. La 8 octombrie, România a marcat Ziua naţională a comemorării Holocaustului prin diverse evenimente în mai multe oraşe.