"Vă împărtășesc cum e percepută România în cadrul NATO, ca aliat cu experiență, cu ștate vechi, cu maturitate, acum după 12 ani de apartenență. Cred că politica și conduita noastră NATO ar putea fi definită prin trei caracteristici: previzibilitate, seriozitate și principialitate. Ce înțeleg prin princialitate în cazul acesta, noi am luat și luăm foarte în serios principiul de bază aflat la temelia NATO, solidaritatea aliată. Oriunde a fost nevoie să se exercite această solidaritate aliată și unde am avut posibilități să ne alăturăm am făcut-o și am rămas acolo până la capătul misiunii. România este percepută prin prisma acestor caracteristici ca o țară care nu glumește cu obligațiile pe liniile de securitate și apărare, dovedește seriozitate maximă și o rigoare impecabilă", a spus oficialul român.
"Aceste lucruri sunt valabile și în prezent, în contextul care a apărut în urma activităților militare din zona Mării Negre, în urma acțiunilor rusești, după summitul din Țara Galilor, când iată observăm că alianța revine la responsabilitatea sa primară, și anume de a asigura apărarea colectivă a aliaților săi. În ambele ipostaze ne-am manifestat la fel, dovadă modul în care am construit de la summitul din Țara Galilor până la summitul de la Varșovia dispozitivul de securitate, prezența aliată avansată aici la noi, în sudul flancului estic la Marea Neagră. Sunt majoritatea inițiative românești, pe care am știut să le promovăm, să atragem atenția asupra mizelor strategice, contextului strategic de la Marea Neagră, asupra activităților militare ale Rusiei, pe care le observăm. Am știut să atragem atenția asupra contextului strategic. Ca rezultat, după summitul de la Varșovia, Marea Neagră este pe radarul strategic al alianței, este menționată de opt ori în documentul summitului de la Varșovia, față de trei ori în 2014. Și a devenit deja o preocupare operațională pentru alianță, pentru că la inițiativa noastră și cu sprijinul aliaților riverani dezvoltăm o componentă maritimă și o componentă aeriană a prezenței aliate avansate la Marea Neagră", a continuat acesta.
Referitor la informațiile apărute în presă, potrivit cărora SUA ar muta focoase nucleare de la baza Incirlik, din Turcia, în România, ministrul Apărării le-a descris drept "ipoteze avântate".
"Poziția României a fost cea exprimată oficial de MAE, a fost o poziție de bun simț, o dezmințire seacă, succintă, a unor ipoteze avântate, care nu ar fi trebuit să-și găsească locul fără verificările de rigoare într-o publicație de prestigiul Euroactivului. Nu aș dori să mă pronunț dacă a fost o manipulare, dacă a fost deliberată, cert este că reacția oficială, părerile exprimate de opinia publică, de analiști, care au fost convergente de altfel, au fost cu certitudine urmărite îndeaporape de cei interesați, care au putut să testeze și să verifice maniera în care reacționăm la ipoteze sau scenarii alternative de genul acesta. Am spus și la cald, sunt doar speculații. Oricum despre chestiunile acestea nu se vorbește în public, dar pot asigura încă o dată că nu sunt planuri, nu au fost discuții în această direcție", a punctat Mihnea Motoc.
Acesta a vorbit și despre scutul antirachetă de la Deveselu, despre care susține că este o investiție "cu adevărat strategică" pentru România.
"În primul rând, facilitatea antirachetă de la Deveselu este proiectul strategic al parteneriatului strategic dintre România și SUA. Este o investiție cu adevărat strategică în securitatea României, în securitatea regiunii din care face parte, în securitatea europeană și a spațiului transatlantic în general. Odată operaționalizată, facilitatea din România a sistemului terestru de apărare antirachetă a SUA, componenta noastră a fost integrată într-un sistem aliat de apărare antibalistică și antiaeriană. Deci sistemul reunește toate componentele din Europa într-un tot care a potențat sfera de acoperire și de protecție pe care o oferea situl de la Deveselu. Prinderea într-un sistem aliat integrat este una din modalitățile de a maximiza valențele protective ale sitului de la Deveselu", a spus Motoc.
De asemenea, ministrul Apărării a subliniat faptul că scutul antirachetă are strict rol defensiv și nu are nicio legătură cu Rusia.
"Ce ar trebuie adăugat aici, cu titlul de reafirmare a caracterului defensiv, această componentă nu este îndreptată împotriva nimănui, nu are nicio legătură cu Federația Rusă. Desigur că erau așteptate astfel de reacții, ne-am obișnuit cu acest tip de retorică din partea oficialilor politici sau conducătorilor militari ruși. Ei văd în dezvoltarea acestei capacități o alterarea a echilibrului strategic în regiunea noastră, pentru că logica este una de sumă nulă. Nici noi, nici alianța, nici partenerul american nu avem doctrinar sau politic asemenea valențe pentru scutul de la noi. Există o prezumție care nu e verificată de nimic din partea rusă, cum că cele afirmate de noi nu exclud posibilitatea ca acele capabilități pe care le are scutul de la Deveselu să primească valențe ofensive. Nu e în doctrina noastră, nu e în politica noastră așa ceva, și de aceea nu putem decât să repetăm caracterul strict defensiv", a conchis Mihnea Motoc.
