"Suntem din nou martorii unor decizii precipitate în domeniul apărării antirachetă în Europa", a declarat oficialul rus. "Suntem îngrijoraţi să aflăm deciziile de principiu privind scutul american în Europa nu de la partenerii noştri de la Washington sau Bucureşti, ci prin intermediul presei", a adăugat el.
"Avem în continuare întrebări serioase privind obiectivul real al sistemului antirachetă american", a declarat Nesterenko într-o conferinţă de presă. "Vom continua să ne opunem tuturor acţiunilor dubioase şi unilaterale care pot avea un impact negativ asupra securităţii internaţionale", a adăugat el.
România s-a declarat dispusă să găzduiască pe teritoriul său elemente ale scutului american antirachetă, ceea ce reprezintă un nou motiv de discordie între Moscova şi Washington. Iar Ministerul român de Externe a anunţat în 19 februarie că desfăşoară o campanie de informare a vecinilor săi privind decizia de a găzdui interceptori.
Purtătorul de cuvânt a subliniat că această abordare nu corespunde "viziunii de parteneriat pe picior de egalitate în domeniul apărării antirachetă" pe care Moscova o cere.
Rusia s-a opus vehement primei variante de scurt antirachetă în Europa, proiect elaborat de administraţia preşedintelui american George W. Bush, considerând că ameninţă securitatea rusă.
Noul sistem prezentat de administraţia lui Barack Obama în luna septembrie, după o reevaluare a ameninţării balistice iraniene, vizează contracararea rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune. Această nouă abordare a fost bine primită de Moscova iniţial.
Nesterenko şi-a exprimat şi regretul că securitatea europeană devine "ostaticul pretinselor ameninţări cu rachete care sunt definite unilateral", părând să minimalizeze pericolul pe care Iranul îl reprezintă potrivit Statelor Unite.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M