Foto: NewsIn

Mona Muscă a declarat că s-a retras din viaţa publică fără intenţia de a reveni şi prin urmare nu va candida la alegerile parlamentare nici pentru PD-L şi nici ca independent.

"Nu pot să candidez pentru a intra într-un sistem în care nu mai cred", a declarat Mona Muscă.

Mona Muscă a spus că nu mai crede decât în puterea celor fără de putere. Muscă a adăugat că discuţiile despre revenirea sa în politică au fost analizate "excesiv" şi că tind să se transforme în diversiune, reiterând totodată că din punctul său de vedere nu a făcut poliţie politică prin colaborarea cu Securitatea. Ea s-a caracterizat drept un politician de bună credinţă şi a enumerat câteva din legile pe care le-a iniţiat, precum cea a informaţiilor publice, sau împotriva violenţei în familie, acte care au putut contribui la dezvoltarea democratică a statului.

Mona Muscă s-a plâns de faptul că nu s-a pus în balanţă şi activitatea sa politică şi parlamentară, în cadrul căreia numele i s-a asociat cu unele proiecte importante precum legea accesului la informaţii de interes public, legea împotriva violenţei în familie, iniţiativa 2% pentru ONG-uri, legea de organizare şi funcţionare a Rompres. Ea a precizat că, în calitatea sa de om politic şi parlamentar, s-a asociat fără rezerve iniţiativelor colegilor săi care urmăreau dezvoltarea societăţii româneşti.

Apariţia publică a Monei Muscă are loc în contextul în care în ultima săptămână au avut loc dezbateri publice pe subiectul unei posibile candidaturi a sa într-un colegiu din judeţul Neamţ, oferit de liderul acestei filiale, Gheorghe "Pinalti" Ştefan.

Deşi Ştefan a anunţat din 17 iulie că-i păstrează un loc pentru Camera Deputaţilor, Muscă a refuzat până acum să-şi facă auzită vocea, în timp ce democrat-liberalii s-au împărţit între susţinători - Emil Boc, Theodor Stolojan, Raluca Turcan, Anca Boagiu - şi contestatari - Radu Berceanu, Cezar Preda, Ioan Oltean.

Chiar vineri, secretarul executiv al PD-L, Elena Udrea a comentat, pe blogul personal, că Muscă ar fi trebuit să-şi asume public opţiunea, în loc să stea pe margine şi să-i lase pe cei din interiorul partidului să se exprime.

"Pe vremea când problema nu se punea atât de acut, am afirmat că, în situaţia în care şi-ar dori să se întoarcă în politică, poate ar fi o variantă candidatura independentă în contextul votului uninominal (...) Numai că şi atunci ca şi acum, lipsea un element esenţial pentru o opinie corectă: intenţia doamnei Muscă. În lipsa acestor elemente, ne-am contrazis "la vedere" şi ne-am exprimat păreri personale spre deliciul presei", a scris Udrea.

Afacerea "Mona Muscă - turnător la Securitate" a debutat în 8 august 2006, atunci când Lavinia Şandru a lansat informaţia că dosarul colegei sale de Parlament se află pe masa de lucru a Colegiului CNSAS. Imediat, în presa scrisă au apărut date despre relaţia cu Securitatea a Monei Muscă. Potrivit acestora, Muscă ar fi dat informări despre studenţii străini, sub numele de cod "Eva" sau "Dana", în 1970, pe vremea când era cadru didactic la Institutul de Lingvistică al Universităţii din Timişoara.

Pe 19 septembrie, cei 11 membri ai Colegiului CNSAS ajungeau la concluzia că relaţia Monei Muscă-Securitate se defineşte ca "poliţie politică".

"Este o gravă eroare (decizia CNSAS, n.r). Voi face contestaţie şi voi merge în instanţă. Sunt uluită ce se poate întâmpla cuiva în România, ce se poate întâmpla atunci când partenerii sau adversarii politici vor să te elimine sau atunci când nu faci parte din niciun grup de interese. La ce foloseşte nu ştiu", au fost comentariile Monei Muscă, imediat după aflarea verdictului.

Mona Muscă le-a cerut magistraţilor Curţii de Apel, în decembrie 2006, să desfiinţeze decizia CNSAS, dar solicitarea i-a fost respinsă în martie 2007, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă.