Transplant de organe de la oi, viaţă artificială, vaccinuri. Cum te salvează ingineria genetică

Cu alte cuvinte, pe cât este de ciudată, ingineria genetică ţi-ar putea salva viaţa, într-o bună zi, prin o serie de practici precum cele de mai jos.

Transplat de organe, de la oi. În acest moment, cercetătorii au în laborator o oaie al cărei ficat este identic cu cel uman în proporţie de 40% şi speră ca nu peste mult timp să poată transplanta ţesuturi din acest organ. Iar aceia care consideră inacceptabilă ideea transplantării unui organ de animal într-un corp uman ar trebui să afle că valvele inimii de porc sunt folosite de câţia ani pentru „repararea“ inimilor oamenilor.

Vaccinuri contra bolilor, prin mâncare. O veste minunată pentru cei care sunt terorizaţi de injecţii: în curând şi-ar putea primi ajutorul în lupta contra diferitelor boli nu printr-un ac subţire de oţel care le perforează pielea, ci prin micul dejul, prânz sau cină, adică prin mâncare. Cu ajutorul minunilor ingineriei genetice, cartofii au fost deja modificaţi cu succes pentru a  ingloba vaccinul contra Hepatitei B, un virus care infectează aproximatix 350 de milioane de oameni în fiecare an şi ucide un milion dintre ei. În ultimii ani, cercetătorii care au dat startul cursei clonării, cu oaia Dolly, au reuşit să obţină găini ale căror ouă conţin proteine folosite în lupta împotriva cancerului. Aceste găini ar putea înlocui, cândva, procedeele extrem de costisitoare folosite de companiile farmaceutice pentru a obţine aceste proteine.

Ciuperci care luptă contra malariei. Cercetătorii britanici de la Westminster University lucrează la nişte ciuperci-mutant gândite să atace cel mai important mijloc de răspândire al malariei: ţânţarii. Iar testele le-au dat speranţe. Ţânţarii expuşi la aceste ciuperci mutant au arătat scăderi dramatice ale visurului malariei pe care îl poartă în mod normal, chiar şi cu 85%. Ciupercile respective au fost, ulterior, modificate genetic pentru a conţine o toxină de scorpion, fapt ce a redus şi mai mult nivelul de „infectare“ ar ţânţarilor cu virusul malariei, cu până la 97%.

Speranţa oamenilor de ştiinţă este ca aceste ciuperci ucigaşe de virus se vor răspândi în natură în zonele tropical umede, unde boala este cel mai prevalentă. Dacă lucrurile vor merge conform planului, malaria va continua să infecteze ţânţarii, dar va fi exponenţial mai dificil pentru aceştia să transporte virusul în gazde umane.

Viaţa artificială. În timp de toate laboratoarele de mai sus se chinuie să modifice lucruri care deja există, pentru a rezolva probleme, o echipă de cercetători s-a apucat să creeze viaţă. Nu este chiar viaţă reală, dar copia lor de sinteză a unei celule vii Mycoplasma capricolum, cu ADN artificial şi cu capacitatea de a se reproduce, este destul de aproape de acest concept. După cum declara biologul sintetic Chris Voigt (nu, nu este un robot, în ciuda titlului său academic), informaţiile adunate vor juca un rol cheie în încercările viitoare ale geneticienilor în domeniul ingineriei sintetice în biologie.

Mai multe pe dcnews.ro.