Ministerul Apărării a anunţat la începutul anului 2010 că intenţionează, chiar şi în condiţiile unui "buget de austeritate" alocat Forţelor Navale, să continue procesul de modernizare a fregatelor.
"Deşi bugetul alocat pentru investiţii în Forţele Navale în anul 2010 este unul de austeritate, specialiştii au în atenţie iniţierea programului de modernizare a navelor după identificarea soluţiei optime de abordare a acestuia", informa MApN, în aprilie 2010, în urma interpelării senatorului Emilian Frâncu, publicată pe site-ul Senatului.
Potrivit MApN, printre cele mai importante aspecte vizate pentru îmbunătăţirea performanţelor fregatelor tip T 22R erau creşterea posibilităţilor de apărare antiaeriană prin utilizarea unor sisteme de rachete, sisteme de însoţire a ţintelor şi conducerea cu precizie a focului în condiţii de vizibilitate redusă şi mare agitată, dar şi lărgirea ariei de acţiune şi a preciziei în ducerea luptei împotriva navelor de suprafaţă, prin folosirea sistemelor de rachete.
De asemenea, în cadrul modernizării, urma să fie realizată comanda centralizată a tuturor sistemelor de descoperire şi conducere a focului, reducerea timpului de analiză a situaţiilor tactice şi de identificare şi clasificare a ţintelor, creşterea protecţiei împotriva rachetelor dirijate prin laser sau folosirea sistemelor pasive de contramăsuri pentru protecţia navei la atacul cu torpile, racheta antinavă şi în lupta radioelectronică.
Modernizarea fregatelor ar fi trebui să se desfăşoare concomitent cu asigurarea suportului logistic pe termen lung al acestora, proces în care să fie implicate firmele româneşti.
"În contextul crizei economice actuale şi al problemelor cu care se confruntă operatorii economici din România, inclusiv şantierele navale, această abordare ar putea aduce beneficii importante industriei naţionale şi, totodată, oferă posibilitatea dezvoltării în România a capacităţilor industriale ncesare pentru asigurarea suportului logistic pe termen lung la navele militare ale Forţelor Navale Române", se arată în răspunsul semnat de ministrul Apărării, Gabriel Oprea.
Modernizarea fregatelor, amânată pentru al treilea an consecutiv
De altfel, etapa a doua de modernizare a fregatelor trebuia iniţiată încă din anul 2008, însă din cauza lipsei banilor a fost amânată succesiv, MApN propunându-şi doar să reuşească să-şi îndeplinească obligaţiile în cadrul NATO.
"Pentru respectarea angajamentelor asumate faţă de NATO, eforturile au fost canalizate pentru menţinerea stării de operativitate a echipamentelor şi sistemelor de la bordul navelor, astfel încât navele să poată participa la misiuni internaţionale şi în teatrele de operaţii. Menţionăm că, anual, o fregată tip T 22 R participă în teatrul de operaţii în Marea Mediterană-operaţiunea Active Endeavour", se arată în răspunsul Ministerului Apărării la interpelarea lui Frâncu, din 2010.
De astfel, MApN a publicat şi în 2009, pe 14 iulie, pe sistemul electronic de achiziţii publice, un anunţ de intenţie pentru etapa a doua de modernizare a fregatelor "Regina Maria" şi "Regele Ferdinand", în valoare de 1.374.335.941 de lei, fără TVA.
Tot în 2009, MApN a selectat 11 firme pentru a participa la o procedură specifică de negociere, care a fost aprobată prin hotărâre de guvern, pentru adjudecarea contractului de modernizare a fregatelor.
Departamentul pentru Armamente a comunicat în 2009, la solicitarea NewsIn, că firmele care urmau să fie invitate reprezintă principalii furnizori din Europa şi SUA şi au desfăşurat contracte pentru navele noi sau modernizate din cadrul flotelor aparţinând NATO şi UE. Totuşi, MApN a comunicat că lista firmelor are un caracter confidenţial şi nu poate fi publicată.
Întreţinerea fregatelor a costat MApN între 500.000 şi 8.000.000 de lei pe an începând cu 2005
În altă ordine de idei, întreţinerea fregatelor Regina Maria şi Regele Ferdinand a costat Ministerul Apărării între 500.000 şi 8.000.000 de lei pe an, de când au intrat în dotarea Forţelor Navale în anul 2005.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M