"PSD este un partid serios şi mult prea important ca să înghită explicaţii de genul “am pierdut din cauza flăcării violete”. Sau “am pierdut din cauza fraudării alegerilor, a norocului chior al lui Traian Băsescu, a buletinului meteo, a modului in care s-au aliniat planetele în seara dezbaterii finale şi a textelor de pe blogul lui Miron Mitrea”. Acestea sunt justificările hrebenciucilor. Nu analiza lucidă a înfrăngerii", susţine fostul secretar general al PSD, Miron Mitrea într-o postare pe blog.
Mitrea trece în revistă 12 greşeli din cauza cărora Mircea Geoană a pierdut alegerile.
1. Geoană şi echipa lui au greşit când, la negocierile cu PD-L pentru formarea guvernului, au refuzat Ministerul de Finanţe. România ar fi avut de câştigat dacă, într-un an de criză, l-ar fi avut pe Mihai Tănăsescu şef la Finanţe. Iar imaginea PSD de partid responsabil şi de partid al profesioniştilor s-ar fi consolidat.
2. Geoană & co. au greşit când s-au încăpăţanat să ia Ministerul de Interne. Dorinţa expresă a hrebenciucilor de a controla neapărat “doi ş’un sfert”, serviciul secret al Internelor, a dus la schimbarea, într-un interval foarte scurt, a doi miniştri de Interne. Scandalul iscat de aceste schimbări a aruncat asupra PSD imaginea de partid neserios, mânat de interese obscure şi nu de dorinţa de a guverna în folosul cetăţenilor.
3. Modul nedemocratic şi discreţionar în care Geoană şi echipa lui au împărţit funcţii şi au impus oameni la conducerea unor filiale din ţară a fost o altă greşeală majoră. Respectivele decizii au mărit neîncrederea celor din teritoriu în justeţea hotărârilor luate la centru şi au sporit teama şi nemulţumirea în mai multe organizaţii. La acestea se adaugă modul abuziv în care Geoană & co. au decis excluderea unor oameni din PSD.
4. Geoană şi echipa lui au greşit prin felul în care au scos PSD de la guvernare. Deoarece totul a pornit de la demiterea lui Dan Nica din fruntea Ministerului de Interne, mulţi oameni au înţeles că partidul se cramponează de un om şi de o funcţie. Şi asta chiar dacă PSD avea dreptate. Decizia corectă era să plecăm din guvern mai devreme, când acesta îşi asumase răspunderea pe nişte legi capitale pentru o bună parte dintre alegători, cum au fost legea salarizării unice şi legile educaţiei. Atunci s-a amânat ieşirea de la guvernare, pentru că hrebenciucilor le era foarte greu să renunţe la “doi ş’un sfert”.
5. Geoană şi echipa lui au greşit axându-şi campania preelectorală pe o singură idee: atacarea lui Traian Băsescu. Nu s-a vorbit nimic despre soluţia Geoană. Ideea câştigătoare, cea cu Johannis premier, a venit, până la urmă, de la PNL. Dar faptul că soluţia minune n-am găsit-o noi, a făcut ca Geoană & co. să se comporte în permanenţă îndatoritor faţă de liberali. Nu PSD a fost perceput ca motor al coaliţiei, ci PNL. Aşa cum Crin Antonescu a fost motorul in campania lui Mircea Geoană. Numai mobilizarea pesediştilor din teritoriu în turul întâi a făcut ca Geoană să ajungă în finală cu Băsescu.
6. Geoană & co. au greşit folosind-ul cu obstinaţie pe Marian Vanghelie ca portavoce a partidului, deşi Mircea Geoană ştia încă de la alegerile locale că “primarul de la cinci” nu se bucură de simpatie nici măcar în rândul majorităţii organizaţiilor PSD, darămite în rândul alegătorilor din toată ţara.
7. Mircea Geoană a greşit numind-ul pe Viorel Hrebenciuc şef al campaniei pentru prezidenţiale. Nici o idee câştigătoare n-a avut Hrebenciuc, s-a ţinut de veşnicele lui combinaţii (vezi dezbaterea candidaţilor din turul întâi, când a reuşit să-i coalizeze împotriva lui Geoană pe Băsescu, Antonescu şi Oprescu). În plus, nici flacăra violetă n-a ţinut cu el.
8. Geoană & co. au greşit grav prin faptul că au pierdut controlul propriei campanii electorale. Cel mai bun exemplu în acest sens este folosirea filmuleţului cu Băsescu lovind un copil. Felul în care a fost lansat filmuleţul (l-a anunţat Dinu Patriciu), repetarea lui până la saturaţie, dubiile legate de autenticitatea lui au făcut să aibă un efect contrar celui scontat. Confruntarea a fost mutată în zona emoţională, unde Traian Băsescu era specialist. Prea mulţi şefi-sfătuitori sau sfătuitori-şefi a avut Mircea Geoană. Din dorinţa fiecăruia dintre ei de a fi EL cel care îi dă lovitura mortală lui Băsescu, s-au călcat efectiv pe picioare.
9. Vizita de la Timişoara este prima dintre greşelile fatale a lui Mircea Geoană din ultima săptămână a campaniei pentru turul doi. Nu poţi să te duci la Timişoara, într-un loc simbolic al Revoluţiei Române, fără să iei în calcul că intri într-o zonă extrem de sensibilă la legăturile unora dintre liderii noştri cu trecutul. Rezultatul? Am reuşit să-i enervăm pe mulţi dintre alegătorii tradiţionali ai dreptei care hotărâseră să nu iasă la vot şi să-i mobilizăm în favoarea lui Băsescu.
10. A doua greşeală fatală a lui Mircea Geoană din ultima săptămână de campanie a fost vizita nocturnă la Sorin Ovidiu Vîntu. Cum poţi să faci aşa o greşeală când ştii că tema favorită a lui Traian Băsescu este legătura ta cu “mogulii”? Când ştii că Băsescu se străduieşte să demonstreze că eşti subordonat “mogulilor”, tu te duci în miez de noapte la unul dintre ei acasă. Cum poţi să-i furnizezi asemenea muniţie contracandidatului tău? Nu poţi să fii şef de partid, politician care vrea să devină şeful statului şi să faci astfel de gafe.
11. A treia greşeala fatală din ultima săptămână de campanie a fost hotărârea lui Geoana şi a echipei sale de a participa la o singură dezbatere cu Băsescu. Această decizie a făcut ca toată atenţia publicului să se concentreze pe confruntarea unică dintre cei doi candidaţi. Tot ce s-a spus acolo a căpătat importanţă sporită. Şi asta chiar dacă şi un începător într-ale campaniei electorale ştia că Traian Băsescu este mai bun la confruntările directe. Fiind singura dezbatere, Mircea Geoană nu a mai putut să recupereze.
12. În sfârşit, a patra greşeala fatală din ultima săptămână de campanie a fost prestaţia slabă a lui Mircea Geoană de la dezbaterea finală. Ştiind că era singura confruntare, candidatul Geoană trebuia să fie mult mai bine pregătit pentru a specula slăbiciunile lui Băsescu şi pentru a face faţă atacurilor acestuia. Mircea Geoană trebuia să fie mai stăpân pe el, ţinând cont că intra în avantaj în dezbatere şi avea două şanse din trei: fie să câştige confruntarea cu Traian Băsescu, fie să fie egal cu el.
Pe final, Mitrea are şi un post scriptum: "Pentru că tot am vorbit de alegerile prezidenţiale, vreau să lămuresc o dată pentru totdeauna o acuzaţie pe care Mircea Geoană şi ai lui mi-o tot aduc în ultima vreme, şi anume că nu m-am implicat în campania electorală din 2009. Cum să mă implic dacî, imediat după ce am câştigat alegerile locale şi parlamentale din 2008, Geoană & co. m-au trimis la odihnă? Ce voiaţi să fac, să sparg uşa biroului în care se adunau Hrebenciuc şi echipa? Lui Mircea Geoană i-am spus pe tot parcursul anului 2009 care cred eu că sunt soluţiile bune pentru partid. I-am spus-o ori de câte ori l-am prins la şedinţele de grup de la Senat, de faţă cu toţi senatorii partidului. A, că el n-a vrut să ţină cont de sfaturile mele, că a crezut mai mult în flacăra violetă a lui Hrebenciuc, este decizia lui de mare bărbat politic."
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M