România trebuie să atingă şi convergenţa reală pentru a adopta euro, pe lângă cea nominală, cu criteriile de la Maastricht îndeplinite, având nevoie de o creştere economică accelerată, de 5% pentru a adera în 2019, un obiectiv ambiţios şi nerealizabil fără politici eficiente, potrivit analiştilor financiari citaţi de Mediafax.
"Dacă ne propunem să intrăm în zona euro, nu se poate realiza decât continuând în mod accelerat acest proces de convergenţă, care înseamnă o creştere economică de 3%-4%, iar pentru trecerea la euro în 2019 ar trebui să fie chiar de 5%", a declarat joi economistul şef al BCR, Radu Crăciun, la conferinţa anuală a analiştilor financiar-bancari organizată la BNR.
El consideră că planul este foarte ambiţios, exprimându-şi îndoiala că economia românească poate ajunge la o astfel de creştere într-un timp atât de scurt şi că România va reuşi să intre în zona euro în 2019.
Crăciun, care este şi preşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), a punctat că, în istoria economiei româneşti, creşteri de 4%-5% au fost obţinute în contexte "deosebit de favorabile", mai ales în ceea ce priveşte mediul extern.
"Cu un context atât de favorabil este puţin probabil să mai întâlnim, cel puţin pe termen mediu, într-un context în care apetitul de finanţare al pieţelor emergente, al României să fie atât de mare precum investiţiile străine directe din anii anteriori crizei", a spus analistul.
Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, este de acord că obiectivul de aderare la euro în 2019 este foarte ambiţios şi necesită un plan concret, cu paşii care trebuie urmaţi, dar şi realizaţi pentru atingerea ţintei.
"Ne trebuie o foaie de parcurs prin care ne stabilim ce lucruri avem de făcut până la momentul acela. Trebuie să avem pe cineva la nivel guvernamental care să se ocupe de acest lucru, să-şi asume acest obiectiv. În acest moment este asumat doar la nivel declarativ, nimeni nu şi-a asumat cu tărie şi irevocabil acest obiectiv. Pasul doi: care sunt paşii de urmat şi cum facem să fie şi realizaţi, pentru că planuri ne pricepem", a afirmat Dumitru, care este şi economist-şef al Raiffeisen Bank.
El a punctat că, deşi România are convergenţă nominală, trebuie să ajungă şi la una reală, care este foarte problematică, reiterând ideea că ţările care au aderat înainte aveau un PIB/capita de 60% din media zonei euro, în timp ce România se situează la circa 50%.
"Pentru a ajunge la nivelul de convergenţă care le-a permis celor dinaintea noastră să intre în zona euro avem nevoie într-un interval foarte scurt de timp de o creştere economică foarte înaltă", apreciază Dumitru.
Economistul şef al BRD, Florian Libocor, apreciază că România trebuie să adere la euro doar atunci când economia este pregătită.
"Nici mai devreme, nici mai târziu, ci atunci când suntem pregătiţi", a spus Libocor.
În schimb, Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale, este de părere că o ţară poate atinge convergenţa reală şi după aderarea la euro, nu neapărat înainte, însă numai cu condiţia unor politici "bune".
"Adoptarea euro este un catalizator al convergenţei reale, nu un garantor, de fapt convergenţa reală depinde de politici bune. Dacă ai politici bune, poţi să convergi atât în afara zonei euro, cât şi în interiorul ei. Dacă ai politici proaste, poţi să divergi atât în afara zonei euro, cât şi dacă eşti înăuntrul ei", apreciază Lazea.
El a dat exemplul Slovaciei, care a avut politici bune după aderarea la euro şi a continuat convergenţa în interiorul acesteia. De asemenea, ţări precum Grecia şi Slovenia au convers după ce au intrat în zona euro, pentru că au avut politici proaste anterior.
"Ceea ce contează la sfârşitul zilei pentru convergenţa reală este calitatea politicilor, atât înainte, cât şi după aderare la zona euro. Zona euro poate fi un catalizator, este un accelerator al reformelor, dar nu este soluţia magică pentru a rezolva toate problemele din ogradă", afirmă economistul BNR.
Lazea a punctat că există o mare diferenţă între aderarea unui stat la Uniunea Europeană şi cea la zona euro.
"La intrarea în Uniunea Europeană a fost posibil ca a doua zi după aderare să ne relaxăm, ia intrarea în zona euro nu există nicio secundă de relaxare. Ai intrat acolo, până la sfârşitul vieţii trebuie să alergi la fel de repede şi să fii la fel de competitiv ca germanii, austriecii, olandezii, finlandezii şi ceilalţi", a conchis oficialul Băncii Naţionale.
Mugur Isărescu: Deşi avem toate criteriile de la Maastricht îndeplinite, nu putem să vorbim despre trecerea la euro nici peste doi ani
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat joi că România a ajuns la macrostabilitate şi îndeplineşte toate cele cinci criterii de convergenţă din Tratatul de la Maastricht, însă cu toate acestea nu poate adopta moneda euro nici peste doi ani.
"În România este macrostabilitate, toate cele cinci criterii de la Maastricht sunt îndeplinite, din coadă am ajuns în frunte. Dar nu ne trebuie euforie. Şi suntem iar într-o stare de paradox: deşi avem toate criteriile de la Maastricht îndeplinite, nu putem să vorbim despre trecerea la euro nici peste doi ani. Sprijinim şi ideea de adoptare ca ancoră, ca punct de catalizare, dar nu putem să ne aventurăm, pentru că abordarea e riscantă. Toate cele cinci criteria sunt îndeplinite, dar trebuie acum să le păstrăm", a afirmat Isărescu.
El a punctat că economia românească este în prezent stabilă, însă are probleme la nivel micro, amintind numărul mare de insolvenţe din ultimii ani.
Seful BNR spune ca, in prezent, cu toate ca exista zeci de indicatori financiari, de prudentialitate, exista firme care nu-si platesc datoriile la stat, existand intarzieri generale ale platilor.
"Asta cred ca va schimba si comportamentul Ministerului de Finante, ca si el este jucator si trebuie sa respecte regulile, adica nu numai sa aiba pretentia sa fie platit la timp, ci sa plateasca si el la timp", a precizat Isarescu.
