Miron Cozma vrea ca toate dosarele în care a fost condamnat alături de alţi lideri ai minerilor să fie redeschise şi reanalizate. De două luni, Cozma este liber, după zece ani petrecuţi după gratii pentru mineriadele pe care le-a condus.

Cozma, acum în vârstă de 55 de ani, a fost închis în februarie 1999, fiind arestat la Stoeneşti după un marş spre Capitală. Prima condamnare a primit-o chiar la începutul acelui an - 18 ani pentru pentru violenţele din septembrie 1991, care au dus la căderea guvernului român. În decembrie 2003 a primit două noi condamnări, de 10 şi şapte ani de închisoare, pentru acţiunile din ianuarie şi februarie 1999. Apoi a obţinut în instanţă reduceri succesive de pedepse, a fost eliberat şi reîncarcerat de trei ori, în baza unor decizii contradictorii ale judecătorilor.

Chiar în decembrie 2004, Ion Iliescu l-a graţiat pe Miron Cozma, alături de alţi 45 de deţinuţi. Fostul preşedinte a anulat decretul de graţiere, chiar cu câteva zile înainte de încheierea mandatului. O instanţă din Timişoara a decis însă că reîncarcerarea lui Cozma a fost ilegală, aşa că fostul lider cere despăgubiri de 4 milioane de euro. Un singur dosar privind acţiunile minerilor a mai rămas încă în cercetare. Este vroba despre mineriada din 13-15 iunie, pentru care Miron Cozma este doar martor.

Ancheta îl vizează însă pe fostul preşedinte Ion Iliescu pentru care procurorii militari începuseră urmărirea penală pentru rolul avut în reprimarea demonstraţiilor din Piaţa Universităţii. Soluţia a fost însă infirmată după o decizie a Curţii Constituţionale care a stabilit că civilii nu mai pot fi anchetaţi de militari. Dosarul a trecut din decembrie anul trecut la Secţia a 2 din Parchetul General, iar procurororii au reluat ancheta, fiind audiate până acum 45 de persoane.