"Unu. Succesul unei întreprinderi de acest gen depinde de cooperarea populaţiei, ceea ce nu-i uşor, în condiţiile în care sondajele indică un nivel extrem de redus al încrederii în instituţiile statului. Ca să se obţină acest lucru, ar fi fost necesară o campanie de informare premergătoare recensământului. Pe site-ul recensământului există un videoclip care ar fi putut face parte dintr-o asemenea campanie, dar eu unul nu l-am văzut la nici un post de televiziune (asta ar putea fi vina mea). Oricum, mă refer la o campanie profesionistă, coordonată de o firmă specializată, care ar fi inclus o strategie unitară de comunicare în perioada premergătoare şi în cea de desfăşurare a recenzării. În bugetul recensământului (HG 922/2011) apare suma de 1 milion de euro alocată pentru „cheltuieli popularizare recensământ". Aş fi curios să aflu cum s-au cheltuit aceşti bani.
Doi. Lipsa unei reacţii consistente faţă de atacurile politice legate de posibila utilizare frauduloasă a codului numeric personal. Nu am auzit până în ziua de azi vreo explicaţie oficială coerentă referitoare la necesitatea colectării acestei informaţii (nici măcar în secţiunea „Întrebări frecvente" a aceluiaşi site)", scrie Mircea Kivu, în România liberă.
Mircea Kivu: Şapte greşeli de comunicare la recensământ
PUBLICAT
Vineri, 4 Noiembrie 2011 15:40
ACTUALIZAT
Vineri, 4 Noiembrie 2011 19:32
SURSA
REALITATEA.NET
Sociologul Mircea Kivu trece în revistă şapte erori majore comise la recentul recensământ al populaţiei.
Mircea Kivu: Şapte greşeli de comunicare la recensământ / FOTO: Grup RC







Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M