În antichitate, grecii au construit o statuie imensă, Colosul din Rhodos, ca să vegheze intrarea în port. Pentru români, natura a modelat un chip impunător în munţii Bucegi. Sfinxul, monument sculptat de vânt şi ploi, veghează pământul românesc de la peste 2000 de metri altitudine.

Monumentul cu chip de om din Bucegi a provocat imaginaţia localnicilor, a turiştilor şi oamenilor de ştiinţă deopotrivă. Dacă cei din urmă spun că forma bizară a stâncii se datorează fenomenelor naturii, bătrânii locului cred că Sfinxul este reprezentarea unei divinităţi din vremuri străvechi, sculptate de credincioşii care i se închinau.

Misterul învăluie şi alt monument din Bucegi: Babele, coloane de piatră care, din depărtare, seamănă cu nişte femei la şezătoare. Unii spun despre ele că nu ar reprezenta oameni, ci nişte altare închinate Pământului, Cerului, Soarelui, Lunii şi lui Marte, zeu al războiului şi agriculturii.

Cercetătorii nu au reuşit să stabilească cu exactitate cum anume s-au format Babele, însă cei mai mulţi cred că ele au fost modelate de ploaie şi de vânt, cu ajutorul fenomenelor de îngheţ şi dezgheţ. Despre monument, bătrânii spun că ar reprezenta-o pe Baba Dochia, care a murit îngheţată în timp ce urca muntele.

Farul din Alexandria, una dintre cele şapte minuni ale lumii, lumina calea marinarilor care veneau spre insula Pharos din Egipt.

Constructorii lui nu au avut nevoie însă de sacrificii omeneşti, aşa cum spune legenda că s-a întâmplat la Mănăstirea Curtea de Argeş, care luminează calea credincioşilor.

Istoricii spun că, în vremea în care a fost construită, mănăstirea a fost cel mai frumos lăcaş de cult din zonă.

Dacă în antichitate, călătorii rămâneau muţi de uimire la vederea grădinilor suspendate ale Semiramidei, astăzi Delta Dunării are acelaşi efect asupra oricărui muritor care se aventurează în mijlocul naturii sălbatice. Delta Dunarii este cea mai mare rezervaţie de ţinuturi umede din Europa. După Revoluţie, Delta a devenit rezervaţie naturală protejată de UNESCO.

O trăsătură specifică românilor este să facă haz de necaz. Chiar şi când vine vorba despre moarte. Românii au intrat în Europa cu... cei mai veseli răposaţi, adormiţi într-un monument unic: cimitirul de la Săpânţa, din Maramureş. Aici, pe crucile viu colorate sunt sculptate epitafuri care descriu cu umor vieţile defuncţilor.