Ministrul Mediului propune UE un mecanism de răspuns mai eficient în cazul accidentelor industriale

Principalele subiecte abordate în cadrul reuniunii au fost: propunerea de Regulament privind posibilitatea Statelor Membre de a restricţiona sau de a interzice cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor, pregătirea participării UE la cea de-a zecea reuniune a Părţilor la Convenţia privind diversitatea biologică, care va avea loc la Nagoya, în perioada 18-29 octombrie 2010, precum şi problematica schimbărilor climatice, în context european şi în perspectiva pregătirii mandatului UE pentru Conferinţa Părţilor la Convenţia cadru privind schimbările climatice de la Cancun, din perioada 29 noiembrie-10 decembrie 2010.

Şeful delegaţiei române, ministrul László Borbély, a intervenit la subiectul referitor la proiectul de Regulament privind organismele modificate genetic, precizând că noul act normativ contribuie la realizarea unora dintre prevederile Concluziilor Consiliului de Mediu, din decembrie 2008, în ceea ce priveşte coexistenţa culturilor şi luarea în considerare a caracteristicilor specifice regionale şi locale ale Statelor Membre.

„Este important în acelaşi timp să se finalizeze şi celelalte acţiuni. România solicită, în special, Raportul Comisiei privind implicaţiile socio-economice ale introducerii pe piaţă a OMG-urilor, precum şi rezultatele revizuirii de către EFSA a liniilor directoare privind evaluarea riscului asupra mediului”, a precizat ministrul mediului şi pădurilor. În acelaşi timp, a subliniat necesitatea elaborării, de către Comisia Europeană, a unei liste de criterii/motivaţii pentru interzicerea cultivării OMG-urilor, precum şi a unei proceduri care să permită Comisiei o evaluare ex-ante a motivelor şi justificărilor corespunzătoare pe care Statele Membre intenționează să le prezinte pentru această interzicere.

În pregătirea participării UE la cea de-a zecea reuniune a Părţilor la Convenţia privind diversitatea biologică, László Borbély a subliniat necesitatea ca dinamica politicii UE să consolideze eforturile de protejare a biodiversităţii şi de punere în aplicare a Convenţiei, prin adoptarea unui nou Plan strategic şi finalizarea cu succes a negocierilor Protocolului privind accesul la resursele genetice şi împărţirea corectă şi echitabilă a beneficiilor. Finanţarea necesar să fie asigurată pentru protejarea biodiversităţii la nivel mondial poate poate găsi resurse importante din oportunităţile iniţiate deja în alte procese internaţionale.

„ În calitate de Preşedinte a celei de-a 19-a sesiuni a Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabilă, România consideră necesară concentrarea eforturile asupra consolidării interconexiunilor dintre diferite aspecte ale dezvoltării durabile, în special biodiversitatea, schimbările climatice şi deşertificarea”, a încheiat ministrul mediului şi pădurilor intervenţia sa pe acest subiect.

În ceea ce priveşte problematica schimbărilor climatice, László Borbély a intervenit în discuţiile referitoare la analiza opţiunilor UE pentru depăşirea obiectivului de reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră şi evaluarea riscului de relocare, precizând că „pentru operaţionalizarea unui angajament mai ambiţios, orice decizie de trecere la o ţintă mai ridicată nu poate fi luată înainte de a avea o analiză clară a costurilor şi beneficiilor la nivelul fiecărui Stat Membru”.

Ministrul a mai precizat că un element important îl constituie contextul internaţional şi modul în care avansează negocierile la nivel global. În cadrul discuţiilor care au avut loc la prânz, a fost discutată strategia UE în perspectiva Conferinţei de la Cancun. Cu această ocazie, László Borbély a subliniat că elementul esenţial pentru România îl reprezintă în continuare reportarea surplusului de Unităţi ale Cantităţii Atribuite – AAU-uri, precum şi menţinerea şi prezervarea cadrului juridic existent, în principal a Protocolului de la Kyoto.

În cadrul acestui Consiliu, delegaţia ungară a informat miniştrii UE cu privire la situaţia din vestul Ungariei, în urma accidentului de la iazul de decantare Ajka. Şeful delegaţiei României a intervenit, precizând că din analizele de calitate a apei, efectuate de autorităţile de gospodărire a apelor, la intrarea Dunării în România nu au rezultat depăşiri ale indicatorilor de calitate faţă de valorile obişnuite, acest accident neavând un impact transfrontier.

Cu toate acestea, ministrul Mediului şi Pădurilor a propus “stabilirea unui mecanism de răspuns la nivel european mult mai operativ şi mai eficient, care să acopere întregul spectru de tipuri de accidente industriale, precum şi introducerea reziduurilor de tipul celui existent în depozitul de la Kolontar pe lista substanțelor periculoase.”