Curtea a stabilit că dispoziţiile articolului din regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit căruia cererea privind punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numătrul deputaţilor, contravine Constituţiei. Aceasta prevede că "legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră".
Curtea a declarat neconstituţional şi textul din regulamentul Senatului, care prevede că "hotărârea" privind urmărirea penală a membrilor Guvernului "se adoptă cu votul majorităţii senatorilor".
În aceste condiţii, un ministru care este şi deputat poate fi dat pe mâna procurorilor cu 83 de voturi, iar unul care este senator, cu 35 de voturi. În termen de 45 de zile, Senatul şi Camera Deputaţilor trebuie acum să-şi modifice regulamentele şi să le pună în acord cu decizia de miercuri.
Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a fost declarată constituţională
Curtea Constituţională a mai hotărât astăzi că legea care modifică organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi nu încalcă legea fundamentală.
60 de deputaţi ai Partidului-Democrat Liberal au reclamat faptul că că cele două Camere ale Legislativului nu au ţinut cont de observaţiile şefului statului care a returnat Parlamentului legea pentru reexaminare. Şeful statului a considerat neconstituţională prevederea conform căreia regulamentul de funcţionare a Curţii de Conturi este elaborat de instituţie şi nu de Parlament. Din acest motriv numirea unui nou şef la Curtea de Conturi a fost amânată de 3 ori. Mandatul prelungit al actualei conmducerii a expirat marţi.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M