Sursa: jamestown.org

Miniştrii nu vor reexamina însă candidatura Georgiei la NATO. Ultima reuniune are loc astăzi. 

Cu o populaţie de 46 de milioane de locuitori şi cu resurse agricole şi industriale importante, Ucraina are o poziţie strategică între Rusia şi noii membri NATO, foste state comuniste.

Ucraina ar fi cea mai mare şi mai importantă republică sovietică ce ar putea adera la NATO, în condiţiile în care statele baltice, anexate de URSS în timpul celui de al doilea Război Mondial, nu au avut niciodată legături politice, economice şi culturale atât de strânse cu Moscova.

Acesta este, parţial, motivul pentru care Rusia a acceptat cu reticenţă ca foştii săi parteneri din Pactul de la Varşovia şi chiar statele baltice să adere la NATO, dar nu şi Ucraina. "Rusia a emis tot felul de avertismenete şi ameninţări", a declarat un înalt oficial din administraţie care, asemeni altor politicieni, a acceptat să discute despre reuniunea NATO în avans, sub acoperirea anonimatului.

Pentru a contracara aceste avertismente, administraţia Bush, aflată la final de mandat, va încerca să le explice liderilor de la Kremlin că o eventuală aderare a Kievului la Alianţă este o decizie care trebuie luată de ucraineni şi nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia. "Este vorba de oameni care fac alegeri pentru propriul lor viitor", a declarat un oficial american. "Nu este vorba de o încercuire a Rusiei. Nu este o strategie NATO împotriva intereselor ruse", a adăugat el.

Miniştrii apărării NATO, reuniţi în Estonia, vor discuta soluţii pentru ca armata ucraineană să poată progresa pentru a ajunge la nivelul cerut pentru aderare, inclusiv în ceea ce priveşte transparenţa bugetului şi formarea unei armate de profesionişti. "Trebuie să abărdăm tactica 'iubire dură" cu Ucraina", a spus un alt înalt oficial. "Este clar că trebuie să facă reforme - nu numai reforme militare, ci şi reforme democratice. Guvernul lor pare să fie într-o stare permanentă de criză. Sunt multe de făcut", a subliniat el.

Miniştrii de externe ai Alianţei, care se vor reuni la Bruxelles luna viitoare, vor trebui să ia o decizie oficială privind acordarea de MAP Kievului. Dar nu există indicii că membrii care s-au opus la summitul din aprilie, de la Bucureşti, şi-au schimbat punctul de vedere, în condiţiile în care, deşi aderarea Ucrainei ar putea ajuta la stabilizarea acestei ţări, în paralel ar intensifica tensiunile cu Moscova, care consideră extinderea Alianţei în fostul spaţiu sovietic drept un afront şi o ameninţare.

Astfel Franţa, Italia, Spania şi Germania şi-au exprimat opoziţia în privinţa acordării statutului de candidată în luna decembrie. Potrivit Parisului şi Berlinului, conflictul izbucnit în 7 august. între Georgia şi Rusia, nu a făcut decât să confirme riscurile antrenate de includerea Ucrainei în NATO, în contextul tensiunilor persistente. În plus, populaţia rămâne divizată în ceea ce priveşte aderarea la NATO.

Administraţia Bush a investit masiv în aderarea Ucrainei la NATO: preşedintele s-a oprit la Kiev înainte de summitul NATO din primăvară. iar vicepreşedintele Dick Cheney a vizitat Ucraina şi Georgia în septembrie, după conflictul dintre Moscova şi Tbilisi.

La reuniunea de miercuri şi joi, la care participă şi secretarul american al apărării Robert Gates, vor fi analizate şi relaţiile dintre Rusia şi Occident. "Nu sunt convins că aceasta este o reuniune la care ar fi participa secretarul dacă ruşii ar fi ales să nu invadeze Georgia", a declarat Geoff Morrell, purtător de cuvânt al Pentagonului. "Dar secretarul a vrut să trimită un semnal foarte puternic al susţinerii pentru Ucraina şi statele baltice şi să le transmită celorlalţi aliaţi NATO din Europa de Est că Statele Unite îi susţin ferm", a adăugat el.

Preşedintele ales Barack Obama, care a spus că există un singur preşedinte o dată, nu va face, probabil, nicio declaraţie privind extinderea NATO sau relaţiile Rusia- Statele Unite până după învestitură.

Această reuniune intervine în condiţiile în care preşedintele rus Dmitri Medvedev a ameninţat săptămâna trecută că va instala rachete la Kaliningrad, enclavă rusă situată la graniţa cu Polonia, pentru a neutraliza elementele scutului american antirachete, aminteşte AFP. Aceste ameninţări ar putea fi, pe de o parte, un test pentru preşedintele american ales Barack Obama, iar pe de altă o nouă tentativă de a diviza membrii NATO.