Foto: teamsugar.com

Potrivit listei, nu vor mai putea fi vândute alimentele cu conţinut mare de zahăr, grăsimi şi sare. Pentru sănătatea şcolarilor şi a preşcolarilor, vor fi interzise şi alimentele care, prin conţinut, au peste 300 Kcal pe unitatea de vânzare, mai puţin sandvişurile, care vor putea avea până la 350 Kcal.

"În toată lumea, bolile cardiovasculare, diabetul, diferitele tipuri de cancer şi obezitatea afectează calitatea vieţii. Aceste boli cronice nu au cauze clare, dar este dovedit ştiinţific că alimentaţia dezechilibrată este un factor major de risc", a explicat Secretarul de Stat în ministerul Sănătăţii, Mircea Mănuc.

Lista mai conţine produse precum hamburgerii, pizza, preparatele de patiserie, cartofii prăjiţi şi mezelurile grase, deoarece acestea au un conţinut mare de grăsimi pe suta de grame.

Elevii nu vor mai putea cumpăra de la magazinele din incinta şcolilor nici chips-uri, covrigei, sticks-uri, snacks-uri, alune sărate şi seminţe sărate, din cauză că acestea conţin peste 1.5 grame de sare pe 100 de grame de produs.

Lista interzice, de asemenea, comercializarea de prăjituri, bomboane, acadele şi sucuri carbogazoase cu conţinut ridicat de zahăr, dar şi a oricăror alimente vrac (vărsate).

Potrivit comisiei care a elaborat lista, băuturile care vor putea fi vândute sunt apa potabilă îmbuteliată, apă minerală îmbuteliată şi băuturile răcoritoare din extract de fructe sau legume, fără nicio altă substanţă adăugată.

"Vrem să-i învăţăm pe copii să bea apă, întrucât consumul de sucuri acidulate este nociv pentru sănătatea lor", a precizat Mircea Mănuc.

Principalele alimente care vor fi comercializate fără restricţii în magazinele din incinta şcolilor sunt lactatele, fructele şi legumele, deoarece acestea se încadrează în limitele impuse pentru alimentele recomandate copiilor.

Secretarul de stat Mircea Mănuc susţine că elevii pot cumpăra alimentele interzise de la comercializare în incinta şcolilor în drum spre şcoală şi le pot consuma în pauze, deoarece legea nu interzice acest lucru. De asemenea, în magazinele situate la minimum cinci metri de şcoli este permisă comecializarea produselor interzise. "Considerăm că implementarea legii trebuie corelată cu primirea de informaţii nutriţionale corecte şi complete, pe înţelesul copiilor, cu încurajarea activităţii fizice, precum şi prin programe de educare a părinţilor şi a profesorilor", a mai spus secretarul de stat.

Forma finală a listei, care va deveni literă de lege printr-un ordin al ministerului Sănătăţii, va fi stabilită în urma dezbaterii publice.

Preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, susţine că autorităţile au greşit elaborând o listă cu alimentele ce nu vor putea fi comercializate şi este de părere că aceasta trebuia să conţină alimentele care se pot vinde în şcoli.

Lista a fost alcătuită după ce parlamentul a aprobat, în această primăvară, Legea privind interzicerea comercializării de alimente nesănătoase în incinta unităţilor şcolare, aşa-zisa Lege anti fast-food.

Potrivit iniţiatorilor legii, interzicerea consumului de alimente de tip fast food în şcoli este o măsură necesară deoarece favorizează apariţia a numeroase boli care pot afecta dezvoltarea copiilor şi adolescenţilor. Astfel, în unităţile de învăţământ preuniversitar vor putea fi preparate şi distribuite produse care se încadrează în categoria unei alimentaţii sănătoase, în sensul că acel mod de alimentaţie a fost dovedit ştiinţific a  fi optim creşterii, dezvoltării şi menţinerii stării de sănătate a copiilor şi adolescenţilor în colectivităţi. Actul normativ prevede că meniurile trebuie să aibă avizul personalului medical, dar şi al conducătorului unităţii de învăţământ.