Anul acesta, Ziua Dunării va primi mai multă atenţie, întrucât coincide cu adoptarea Strategiei europene a Dunării. Acest set de politici şi iniţiative UE va afecta vieţile a peste 100 de milioane de europeni care trăiesc în zona Dunării şi în vecinătatea ei. Unul dintre principalele obiective ale strategiei este asigurarea unei calităţi înalte a apei.
Evenimentele Zilei Dunării sunt coordonate de Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), alături de guvernele locale, de asociaţiile non-guvernamentale şi de instituţiile de învăţământ. Cu o audienţă de 81 de milioane de oameni din 14 ţări, a devenit cel mai mare festival al unui râu din întreaga lume.
Organizaţia WWF România organizează cu această ocazie o expediţie în lunca Dunării, împreună cu experţii bulgari, pentru a verifica starea fluviului şi pentru a număra păsările. Rezultatele vor fi făcute publice marţi, 4 iulie.
În ultimul secol, Dunărea, împreună cu flora şi fauna sa, au suferit pierderi considerabile. În prezent, bazinul mai are doar 20% din fostele sale lunci, potrivit Administraţiei Rezervaţiei Bioseferei Delta Dunării, din care numai jumătate este în stare naturală sau apropiată de starea naturală. Luncile care au rămas, împreună cu mii de lacuri şi iazuri, formează încă o reţea esenţială de zone de hrănire, refugiu şi cuibărire pentru peşti şi păsări, inclusiv pentru specii serios ameninţate cum ar fi barza neagră, vulturul codalb, pelicanul creţ şi sturionii de Dunăre. Zonele umede acţionează deasemeni ca veritabili „rinichi” ai bazinului, curăţindu-l de poluatorii dăunători.
Problemele de mediu ale bazinului dunărean pot fi rezolvate numai printr-un angajament colectiv şi un efort comun al ţărilor riverane. În semn de recunoaştere al acestui fapt, în 1994 a fost semnată la Sofia, în Bulgaria, Convenţia pentru Protecţia Fluviului Dunării.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M