Foto: patriotswrath.com
Rozătoarele obişnuiau să migreze în masă din căsuţele lor sub-arctice, în căutarea hranei. Dar aceste migraţii s-au oprit în 1994, iar oamenii de ştiinţă cred că de vină sunt schimbările climatice bruşte din Norvegia, informează Daily Mail.

Investigatorii au studiat timp de 27 de ani schimbările din populaţia leminigilor dintr-o anumită zonă, descoperind că sunt într-adevăr legate de temperaturile mai mari.

Studiul, ce apare în revista Nature, arată că, din cauza climatului mai cald, adăposturile din gheaţă ale micuţelor rozătoare durează din ce în ce mai puţin în fiecare an.

Încălzirea globală aduce cu sine un ciclu de îngheţ şi dezgheţ ce crează o zăpadă mai gheţoasă. Acest tip de zăpadă nu permite lemingilor să ajungă până la muşchiul de sub ea, cu care aceştia se hrănesc şi se încălzesc.

Lemingii nu sunt singurele animale care suferă. Rozătoarele sunt o sursă importantă de hrană pentru predatorii precum vulpile polare, bufniţe, lupi, şoimi şi urşii grizzly. Populaţia acestor prădătoare fluctuează în funcţie de numărul lemingilor, astfel încât dacă ei sunt în pericol de dispariţie, şi prădătorii lor vor fi ameninţaţi.

În secolul al XVI-lea se spunea că lemingii au căzut din cer pe vreme de furtună şi că mor primăvara. Mai recent, se credea că scăderea drastică a numărului lor este datorată sinuciderii lor în masă.

Acum, se ştie că lemingii migrează în grupuri mari când populaţia lor depăşeşte rezervele de hrană. Câteodată, lemingii norvegieni se strâng în număr mare pe vârful stâncilor şi se împing în ape. Cei care cad înoată până la epuizare.