Meserii oficiale în România: aburitor, aglomeratorist sau şef coloană auto

Meseria este brăţară de aur, spunea odată o vorbă din bătrâni. În România anului 2010 însă, nici măcar din bronz nu mai poate fi, cel puţin după clasificarea meseriilor de la noi din ţară. COR-ul românesc a fost modificat şi adus la standarde europene, însă, o simplă privire asupra nomenclatorului meseriilor de la noi din ţară ne face să înţelelgem cu ce se "laudă"  România la statele dezvoltate.

Clasificarea Ocupaţiilor din România cuprinde funcţii inedite. Până si meseria de „aburitor“ este prinsă în clasificare, este drept că apare sub forma de „aburitor plută“ sau „aburitor textile“. Potrivit COR, la noi în ţară încă se mai încadrează oameni pe funcţia de "agent conducători câini de serviciu" sau "şef coloană auto".  

În aceeaşi categorie, a meseriilor ciudate pot fi încadrate cu succes şi funcţiile de "albitor pastă hârtie" sau "cap de masă".

Probabil nu o să vă vină să credeţi, dar în COR-ul românesc încă mai există postul de "cărăuş", "ţintuitor", "ceaprazar", "ciupercar", "cizelator" şi " colector şi sortator păr".

Sunt însă persoane care au trecută în cartea de muncă funcţia de "paraşutist încercător", "formator de formatori" sau "codificator".

Clasificarea cuprinde mii de ocupaţii. Sunt însă unele „de tot rîsul“  precum cea de „clovn“, sau de "aglomeratorist".  Nu este rău să fii nici „hipnotizator“, dar nici „degustător“, însă nu ştim dacă multe persoane şi-ar dori să fie "lustragiu".

Şi dacă de "telegrafist şef" sau "şef staţie radiotelegrafie" a auzit toată lumea, deşi nu îşi mai imagina cineva că mai există telegraf în 2010, de funcţiile de "chevraşameş", "nămolar", "măţar" sau "fazanier" sunt puţini cei care ştiau înainte să apară Clasificarea Ocupaţiilor din România.

Potrivit Ministerului Muncii, "ocupatiile cuprinse în COR sunt rezultatul unei activităţi continue, pentru că piaţa muncii din România, ca şi cea din Uniunea Europeană, este o piaţă dinamică, supusă permanent unor schimbări generate, pe de o parte, de modificarea conţinutului unor activităţi, de dispariţia altora, precum şi de apariţia unui număr semnificativ de ocupaţii noi induse de procesele tehnologice actuale, de diversificarea producţiei şi de progresul tehnic, iar pe de alta, de criza economică.  Astfel, COR-ul este rezultatul nevoilor pieţei. În consecinţă, oricare dintre meseriile cuprinse în COR are utilitate pentru agenţii economici şi/sau instituţiile publice".

Specialiştii în resurse umane: Meseriile cuprinse în COR sunt denumiri anapoda, ce nu pot fi regăsite nici în dicţionarul limbii române

Nu sunt însă de aceeaşi părere şi analiştii în resurse umane.  Directorul Total Business Solutions, Daniela Necefor susţine că funcţiile din COR "sunt nişte denumiri total anapoda.  Mi se pare o traducere mot-a-mot a unor cuvinte pentru că legislaţia nu acceptă termeni în engleză.  Unele nici nu sunt traduceri. Avem destul de multe denumiri ori în limba engleză ori o combinaţie româno-engleză. "  Daniela Necefor a dat exemplul "nursă de psihiatrie. "Acest termen nici măcar nu este tradus.  El vine de la "nurse" din engleză care înseamnă asistentă. Nici măcar nu există acest cuvânt în dicţionarul limbii române" a explicat ea.

În plus, Daniela Necefor a observat că unele dintre meseriile din Clasificare sunt date ca şi echipamente nicidecum ca o meserie.

"Îi afectează pe oameni pentru că este vorba de ceea ce scrie în cartea lor  de muncă, iar pentru cei care au studii superioare  contează foarte mult să nu fie confundaţi cu un echipament" a spus Necefor.

În opinia ei, în modificarea COR-ului nu s-a ţinut cont deloc de cerinţele din piaţă.