De ce ar fi cauciucul cu cameră inventat de Dunlop mai important decât avionul cu reacție gândit de Henry Coandă, ar suna una dintre întrebările de acest fel. Să fie vorba despre o conspirație ocultă care a hotărât că românii sunt un popor de mâna a-II-a, sau pur și simplu becul lui Tomas Alva Edison este mai important pentru omenire decât insulina ce a salvat și salvează milioane de vieți? Însă, până a căuta explicații în afara arealului locuit de acest popor - inteligent sau nu - obiectiv ar fi să vedem ce fac românii cu inventatorii și invențiile lor.
Iustin Capră are 50 de brevete. Între ele, cel pentru rucsacul zburător, adică aparatul de zbor individual, folosit acum în armata Statelor Unite.
"Acest rucsac zburător a fost respins de academie, academia nici nu l-a respins dar nici nu l-a aprobat.. Armata l-a respins, au zis că nu-i interesează așa ceva: tovarăși avem nevoie de tractoare... cum era atunci... și, eram ofițer de aviație, la escadrila 206 vânătoare, la Otopeni, și într-o zi, înfuriindu-mă că ăștia nu-mi dau nici un fel de atenție la ce vreau să fac, m-am dus la ambasada americană. Ca să te duci acolo, ca ofițer, militar, ca să le cer sprijinul... Bineînțeles că am fost arestat, am stat vreo două săptămâni, dormeam pe ciment și un sfert de pâine pe zi, mă duceam la toaletă cu sentinela după mine... După aceea a trebuit să spăl mașini, să mătur, că nu mă primea nimeni", a povestit Iustin Capră.
Chiar și decăzut din poziția de cetățean corect în optica unei societăți comuniste, Justin Capră a continuat să scormonescă idei. A primit o mulțime de brevete, mai ales că, din te-miri-ce își materializa invențiile. mașini care merg aproape cu nimic, aparate de zbor ce par de pe altă lume și multe altele. Și el, dar și mulți alții, trăiesc cu convingerea că Justin Capră ar fi avut parte de alt tratament peste hotare, în zări care știu să aprecieze și să folosească inteligența...
Dacă pe timpul comuniștilor inventatorul era bănuit de trădare, astăzi este clar că s-a greșit în ceea ce-l privește... Ei bine, și la ce i-a folosit?
Nicolae Pristavu, inventatorul motorului cu alge
Cantități enorme de energie se consumă întro lume în care viteza pare a fi totul. Activitatea umană s-a transformat întrun iureș infernal. iureș care depinde, aproape în întregime, de combustibilii tradiționali. Cu toate că au existat și există voci ce au acuzat și acuză accepatarea acestei dependențe, omenirea rămâne indiferentă.
Nicolae Pristavu este un savant care oferă alternativa: motorul verde. E biolog la începuturi. Cariera și dedicarea l-au determinat să aprofundeze studiile prin incursiuni în fizică și chimie.
"Eram documentat încă din facultate, deci ideile au venit în urma cercetărilor efectuate la institutul de Biologie Traian Săvulescu. Acolo, la laboratorul fe fotosinteză, am fost nevoit să mă documentez în domeniul respectiv, să aflu sursele care determină energia pentru fotosinteză, cum se produce energia în soare, cum ajunge pe pământ și cum are loc la nivelul plantelor", spune Pristavu.
Practic, Nicolae Pristavu oferă posibilitatea obținerii iefine a unui combustibil curat: hidrogenul... Nu este nevoie decât de controlarea fosotintezei unei plante. ele nu poluează... de fapt, prin suma tuturor plantelor, mulți dintre noi definim natura... Cu toate meritele sale științifiice recunoscvute, astăzi este solicitat din ce în ce mai puțin.
Îl însoțim acum la facultatea de Biologie... Acolo unde urmează să țină un curs în care își va prezenta chiar invenția, numită oficial OBȚINEREA DE HIDROGEN GAZOS DREPT COMBUSTIBIL PREIN FOTOLIZA APEI ÎN SINTEZA CULTURILOR DE ALGE MICROSCOPICE.
"O să ne referim la fotosinteză dat fiind faptul că fotosinteza este un fenomen de deosebită importanță pentru menținerea vieții pe Terra și pentru asigurarea de substanțe organice și de alimente și pt aceasta trebuie să cunoaștem în detaliu mecanismul fotosintezei", spune profesorul.
Concret, acum, profesorul Pristavu descrie chimia pe care o produce lumina soarelui asupra unei alge și cum se poate extrage eficient hidrogenul din ceea ce produce alga. Nu mai rămâne decât să ardem hidrogenul în locul benzine... Mult mai ieftin și nepoluant.
Odată demonstat și practic, studiul a primit tilul de invenție care a fost omologat de către forul național de resort. Abia după aceea a urmat povestea românească: pe nimeni nu a interesat. Iar faptul că toate acestea s-au întâmplat acum 20 de ani spune restul...
"Pe baza unei experiențe în domeniu și la universitatea Tubbingen din Gremania am continuat în cadrul institutului de energetică chimică și biochimică să-mi dau seama ce se întâmplă. Deci am folosit aceste alge în diferite soluții și a fost posibil să se obțină hidrogen cu ajutorul acestor alge. Deci, procesul a mers la mine două săptămâni și am obținut între 02 și 03 ml pe oră, japonzii și americanii obținuseră cam 0,3-04, cantități mai mari, dar numai câteva ore. La mine, procesul a ținut mai mult", povesteşte inventatorul român.
Lui Nicolae Pristavu i s-a spus la omologarea invenției sale că este treaba sa să o pună în practică. Așadar, un cercetător științifixc este sprijinit de stat în toată cariera pentru a face cercetări iar atunci când acesta descoperă ceva, omul este lăsat baltă...
"M-am dus la OSIM, m-au trimis la oficiul pentru drepturi de autor, de acolo m-au trimis la ICECHIM, acolo am dat opeste nișye oameni care nu mai erau în domeniu și mi-au zis: domle, dacă vrei să-ți aplici metoda, aplică-țio. dar eu nu sunt inginer metalurgist, eu nu sunt specialist în betoane, nu sunt specialist în oțeluri... mie îmi trebuie cineva care să-mi aplice metoda... dumneavoastră ca institut care ați finanțat această cercetare și a mers, aveți datoria să faceți să materializați invenția respectivă. Nu s-a făcut nimic", spune Nicolae Pristavu.
Ceea ce ste și mai rău este faptul că nici nu este vorba despre investiții mari pentru punerea în funcțiune a unui reactor biologic care să producă hidrogen. iar toate acestea se întâmplă întro lume în care țări mult mai avansate tehnologic cheltuie enorm pentru același rezultat. Practic, metoda Pristavu oferă hidrogen mult mai ieftin...
După mai bine de 20 de ani de nepăsare unii ar putea spune că omul este liber să-și vândă invenția oricui în străinătate. dar, în mod sigur, vor apărea mulți care să-i reproșeze lipsa sentimentelor patriotice sau care vor invoca oculta mondială care ne-ar ține sub obroc....
Până una-alta, natura ne pune de toate la dispoziție. Nicolae Pristavu ne spune cum și românii așteaptă pe cineva care să se implice. Un cineva, bineînțeles, de altundeva...
Telocitele, descoperite de cercetătorii de la Institutul Victor Babeş
Telocitele, celule cu un corp mic dar cu prelungiri extrem de lungi în corpul uman, au fost descoperite recent de un grup de cercetători români de la Institutul de Patologie Victor Babeş. Odată descoperite colective de savanți din China și SUA, atrag investiţii de milioane de euro. Practic, savanții spun că folosindu-se proprietățile acestor celule pot fi regenerate țesuturi cum ar fi chiar și cel al mușchiului cardiac afectat de infarct. Cu tot interesul indiscutabil stârnit peste hotare, la noi statul român s-a remarcat prin... lipsă! Practic, academicianul Laurențiu Popescu, cel care conduce colectivul cercetătorilor, spune că românii, în urma acestei invenții vor rămâne doar cu marea mulţumire că pe teritoriul țării lor s-au descoperit telocitele...
În prezent colectivul mai lucrează pe teritoriul nostru numai datorită unor firme private care au simțit potențialul imens al descoperirii și au finanțat activitatea cercetătorilor...
"Din câte știu eu, interesul s-a arătat prin ștergerea proiectului nostru de cooperare cu China de pe o listă (...) Vă rog să mă credeți, că mi-ar face multă plăcere să știu și eu cine m-a șters. Instituția care se consideră responsabilă cu cercetarea", spune Laurenţiu Popescu.
Dacă slaba finanțare a cercetării din ultima vreme poate fi explicată prin criza financiară mondială, să nu uităm că "global", înseamnă că îi afectează pe toți, chinezi sau americani, iar aceștia au găsit bani cotrobăind prin buzunarele golie de criză...
Telocitele, au intrat deja în istorie, descoperite în România de către niște români. Statul nu s-a implicat în niciun fel, indiferența autorităților creând ideea că a fost doar o întâmplare, care putea avea loc oriunde...
Este deja demonstrat că descoperirea românilor de la Institutul de Patologie Victor Babeș salvează vieți... Cu toate acestea, singura recunoaștere de care au parte savanții noștrii provine, culmea de la concurență. O concurență care a investit deja enorm în acest domeniu.
Iată cum prezenta situația un concurent din China al domnului Laurențiu Popescu la o conferință de presă...
"Aceasta este situația acum: la ce ne uităm noi acum? Nu putem să-l concurăm pe profesorul Popescu, dar el ne încurajează să-l ajungem din urmă. Din păcate nu putem să-l ajungem acum. dar tot ce putem face deocamdată este să facem parte dintrun mare grup care să poată să-l răsplătească pe profesorul Popescu", a spus un cercetător chinez.
Ion Scripcaru, inventator tehnic
Suntem întro ogradă din Uzunu, județul Giurgiu. În acest perimetru, Ion Scripcaru, strungar și lăcătuș mecanic își cheltuiește bruma de bani și timp liber pentru a îmbina "fierătănii", cum spune el. Are două brevete de invenții. De mulți ani a făcut demersuri pentru a i se elibera și al treilea brevet, cu un titlu care, în mod cert, a speriat mulți specialiști: instalaţie mecanică amplificatoare de putere, capabilă să transforme forţa statică gravitaţională în lucru mecanic”. Pentru cei care au făcut fizica fără fi foarte pasionați, așa ceva ar echivala cu un perpetuum mobile, idee care ar viola legile fizicii. Adică, să obții ceva din nimic, practic nu se poate. Pentru brevetare, i s-a cerut să concretizeze mașinăria, deoarece mecanismul închipuit este foarte complex pentru a fi atestat numai teoretic.
"Ce reprezintă această mașinărie? Acesta este un sistem care produce energie fără să consume nimic, dar nu este perpetuum mobile. Sistemul ăsta produce energie dintro forță statică. Forța statică este dată după un fenomen care se poate arăta: Forța dintre care este două fălci ale menghinei... Strângem menghina și apăsăm asupra ei și între aceste două fălci ale menghine va fi o forță statică la infinit", explică Scripcaru.
Pentru transpunerea în practică a mecanismului, când a început Ion Scripcaru, avea nevoie de 20.000 de dolari. Nici până astăzi nu a găsit un sponsor... Îl ajută doar cineva de la Timișoara cu realizarea pieselor... Are terminat doar unul dintre cele patru module necesare probelor...
Ca să facă rost de bani, a gândit o cutie automată de viteze care, spre deosebire de cele clasice nu necesită o presiune premanentă a uleiului în instalație. Asta poate duce la o mare economie de combustibil. Deși a brevetat-o și a realizat-o într-un mod anume pentru a putea fi examinată ca dovadă, interesul constructorilor întârzie... Iar dacă pentru mașinăria complicată i s-a cerut realizarea practică pentru demonstrație de către un academician, la această cutie de viteze, ca să înțelegi cum funcționează nu este nevoie nici măcar să fi avut 10 la fizică...
"La o cutie de viteze automată clasică uleiul este trimis în instalație de către o pompă. Pompa respectivă absoarbe energie din motor. Este întreținut cuplul dintre motor și transmisie permanent de acea pompă de ulei. la mine, după ce s-a realizat cuplul, se taie uleiul din pompă și rămâne sistemul în priză directă. Asta înseamnă cunsum mai mic de combustibil", ne arată inventatorul.
Spiritul neliniștit nu l-a lăsat să aștepte la nesfârșit, în ogradă, să fie căutat de specialiști dornici de a-i folosi brevetul... Așa că nici bani nu a scos... Atunci Ion Scripcaru , a gândit, și proiectat, o microhidrocentrală plutitoare, accesibilă oricui are o apă prin apropiere. Instalația, urcată pe două flotoare și ancorată la mal, s-ar învârti permanent cât există apă pe râu, indiferent de nivel. Meșterul inventator mizează pe faptul că energia electrică este foarte scumpă astăzi, nemaipunând la socoteală că există încă multe gospodării, prin munții cu ape repezi, în care aceasta nu a ajuns încă...
"Aceasta este o microhidrocentrală care produce energie electrică cu ajutorul apei și se folosește energia cinetică a apei, nu cea potențială pe care o folosesc barajele la ora actuală. care este diferența dintre această instalație și o moară clasică? Păi, diferența este că sistemul ăsta folosește pale înlănțuite liniar pe când un sistem hidro clasic folosește o turbină. e mai eficient acesta fiindcă sunt mai multe pale acționate în același timp de apă. În România, un megawatt se produce cu 2700 euro iar eu cam de zece ori mai ieftin", a precizat domnul Scripcaru.
Câte spirite neliniștite asemenea lui Ion Scripcaru există prin țară nu s-a obosit nimeni să inventarieze. Instituția care brevetează a fost închipuită doar birocratic, nu și pentru a ajuta, încuraja sau promova inteligența. Așa că, s-ar putea să fim o țară de inventatori, țară despre care chiar, noi, locuitorii săi, nu știm nimic... Cunoscându-l pe acest om îți dai seama că, indiferent dacă mașinăria sa gravitațională va funcționa sau nu, este păcat că oameni de acest fel nu sunt consemnați, în zilele noastre, decât de presă...
Alexandu Ciocâlteu, invenţia care reduce consturile dializei
Profesorul doctor Alexandru Ciocâlteu, managerul Spitalului "Sfântul Ioan" din Bucureşti, este autorul unei invenţii care ar putea reduce de aproximativ zece ori costurile dializei. Invenţia este extrem de valoroasă pentru sistemul nostru medical, nevoit să deconteze anual aproximativ 100 de milioane de euro pentru dializă. Dar invenţia este şi mai valoroasă pentru pacienţi: peste 10.000 de dializaţi din ţara noastră, peste 300.000 în Europa, pentru cei peste 1 milion din întreaga lume.
Dincolo de reducerea mare a costurilor, să mai punem la socoteală ce înseamnă pentru cei care au nevoie de așa ceva: ei scapă de calvarul transportului(mai ales cei de la țară!), ca și de restul neplăcerilor... Practic, o calitate a unui organ este preluată de altul. Aparatele scumpe și rare folosite în dializă vor fi înlocuite de membrana peritoneului, ale cărei calități de filtrare a sângelui sunt cunoscute.
Se pare că notorietatea și meritele recunoscute profesorului doctor Alexandru Ciocâlteu, i-au folosit la omologarea invenției sale la OSIM, omologare care s-a petrecut foarte rapid. Apoi a venit medalia de aur la salonul internaţional de la Geneva, fapt vare l-a consacrat şi ca inventator pe plan mondial...
"Aparatul inventat de mine este unul revoluţionar nu pentru că l-am făcut eu, dar e bine că a fost făcut de un român" a spus distinsul medic în acele momente.
Acestea fiind spuse, nu credem că există persoană mai indicată în România pentru a răspunde la întrebarea: "merită să fi inventator în România?".
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M