Odata cu alunacarile de teren din Valcea, în ultimii trei ani, 166 de locuinţe au fost complet distruse, iar guvernul a alocat fonduri pentru reconstruirea a 133 dintre ele.
In general, alunecarile de teren apar acolo unde structura geomorfologica a terenului este de tip subcarpatic getic. Straturile profunde ale solului sunt situate pe marna si pe argila. Prin infiltrarea apei din precipitatii prin crapaturile mici aparute dupa perioade mari de seceta, acestea pot crea paturi de alunecare, iar pe aceste deficiente ale terenului, infiltrarile de apa ajung pana la patul de argila si creeaza inceputul stratului de alunecare.
O alta cauza a aparitiei fenomenului de alunecare al terenurilor, este felul in care taranul roman face agricultura. Acum, statul roman trebuie sa aloce bani pentru a stopa alunecarile de pamant din Golesti, provocate de un proiect ce a insemnat constructia a 3,7 kilometri de poduri si viaducte, cu 30 de milioane de metri cubi de terasamente si 165 de podete deja construite. Viaductul Topolog are 1,4 kilometri si atinge o inaltime de aproape 50 de metri. Desigur, daca ar fi fost functional, ar fi fost cel mai inalt si cel mai lung din România. Dar nu e. Se poate spune ca am devenit specialisti in a ne fura caciula singuri.
Fara viziune pe termen lung, fara strategii, si acum, si fara bani. Daca autoritatile locale si cele centrale nu au facut nimic in tot acest timp, o alternativa la a ne salva din calea acestor dezastre, poate fi oferita pe bani europeni.
Odată cu încălzirea vremii s-au reactivat multe alte alunecări de teren din judeţul Vâlcea. Drumul care leagă comuna Milcoiu de comunele invecinate de curand a fost rupt în totalitate, iar şase case au rămas pe marginea unei prăpastii adâncă de mai bine 20 de metri. Desi pamantul isi facea de cap de mult timp acolo, niciun edil, niciun parlamentar si de ce nu, niciun locuitor al comunei, nu s-a gandit din timp. Si evident, nu exista niciun proiect european pe mediu, prin care s-ar fi putut accesa vreun ban.
Efectele dăunătoare pe care aceste fenomene le au asupra populaţiei, mediului înconjurător şi a caselor
noastre, ne obliga sa stim mai mult despre ele şi despre modul în care le putem preveni, sau sa ne apăram, în caz de urgenţă. Din analiza bazei de date, se poate trage concluzia că magnitudinea şi frecvenţa dezastrelor naturale vor creşte pe fondul schimbării climatice globale.
Dumnezeu nu se razbuna niciodata pe creatia lui, ci o iubeste, chiar daca oamenii au mutilat toate aceste daruri si nu stiu ce sa mai faca cu ele. Din frumuseti ale vietii, acestea s-au transformat pentru unii dintre noi, in povara. Candva, unii spuneau despre Romania ca ar fi Gradina Maicii Domnului. Mult mai tarziu, altii au incercat sa o numesca pompos “Carpathian garden”. Acum, despre Romania, credem ca putem sa o numim fara rezerve "saraca tara bogata".







Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M