Medicii de famile consideră jignitoare şi nejustificate acuzele aduse de preşedintele CNAS

"Tehnic vorbind, medicii nu pot face 'dublări sau triplări' ale unor pacienţi înscrişi şi la alţi medici. Dacă un pacient îşi schimbă medicul de familie, chiar dacă el nu a anunţat că mai este înscris la un medic, în momentul depunerii situaţiei lunare la casele de asigurări, acel pacient este şters automat de pe lista fostului medic. Aşadar pacientul nu poate apărea înscris la doi medici. Medicul de familie, care oricum nu are acces la softurile de preluare ale caselor de asigurări, nu are cum să înscrie pacienţi care mai sunt înscrişi la alţi medici, iar acei pacienţi să rămână şi la fostul medic", spun reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) şi ai Societăţii Naţionale de Medicina Familiei/Medicină Generală (SNMF/MG).

În privinţa pacienţilor din Bucureşti înscrişi, despre care cei de la CNAS au spus că ar fi de circa două ori mai mulţi decât numărul real, medicii de familie îl contrazic din nou pe Duţă. "Desigur că pe listele medicilor din Bucureşti nu sunt înscrişi numai cei cu domiciliu stabil în Bucureşti, ci sunt înscrişi şi navetişti, elevi sau studenţi care au domiciliul în ţară, dar sunt înscrişi la medici de familie din Bucureşti. Pe de altă parte, conform declaraţiilor CASMB (Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti - n.r.) din cadrul Comisiei Mixte de pe lângă CASMB, există 953 de medici în contract cu CASMB. Considerând o medie de 1.800 de pacienţi pe medic, oficială la nivel naţional (deşi media este mai mică în Bucureşti), ar însemna că pe listele medicilor în contract cu CASMB sunt înscrişi în jur de 1.700.000 de cetăţeni. Ceea ce este departe de cei 2.500.000-3.000.000 declaraţi de domnul preşedinte al CNAS", spun reprezentanţii medicilor de familie.

Pe de altă parte, medicii de familie spun că, dacă dublările sau triplările numărului de pacienţi raportaţi ar fi reale, atunci înseamnă că ei sunt cei fraudaţi. "Suma totală alocată pentru asistenţă medicală primară prin per capita şi per serviciu, este o sumă fixă, aprobată prin Parlament. CNAS a plătit aşadar maxim această sumă alocată. Dacă valoarea punctului per capita s-a calculat din această sumă totală fixă, pornind de la 27.000.000 de cetăţeni înscrişi, iar în realitate sunt 18.000.000 înscrişi, înseamnă că valoarea punctului per capita a fost în mod artificial micşorată. Dacă se va dovedi că listele au fost supradimensionate cu pacienţi fictivi, înseamnă că va trebui să primim diferenţa de bani prin regularizarea punctului, conform legii", mai spun cei de la FNPMF şi SNMF/MG.

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duţă, a anunţat, duminică, demararea unor controale la casele de asigurări, după ce la unele dintre acestea, inclusiv la cea a Capitalei, ar fi fost raportat un număr de pacienţi mult mai mare decât cel real.

Aşa-zişii asiguraţi fictivi au fost depistaţi după compararea numărului de pacienţi înscrişi cu cel aflat în baza informatică de date a CNAS.

Preşedintele CNAS spune că intenţionează să sesiseze şi Curtea de Conturi în legătură cu raportările de pacienţi fictivi pentru care casele de asigurări au făcut plăţi.

În decembrie 2010, în România a fost lansată versiunea centralizată a Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI) - bază de date cu informaţii despre persoanele care beneficiază de sistemul de asigurări de sănătate. Preşedintele Traian Băsescu a subliniat atunci că, înaintea de introducerea SIUI, totalul pacienţilor înscrişi la medicii de familie era de 27 de milioane, însă, la introducerea în baza de date, a rezultat un număr cu şapte milioane mai mic.