Foto: shruthigeographic.com

Mare semi-închisă, prin care tranzitează aproximativ 28% din transportul global de hidrocarburi, Mediterana este foarte vulnerabilă. Convenţia de la Marpol, în vigoare din 1983, interzice vărsarea deşeurilor navelor petroliere, însă tolerează vărsarea deşeurilor rezultate din funcţionarea navei, cu anumite limite.

Experţii evaluează cantitatea de hidrocarburi vărsate la 80.000 de tone pe an, cu provenienţă din deşeurile navelor, şi peste 200 de poluări cu hidrocarburi pe an.

"Ameninţarea cea mai mare vine din faptul că nu există suficiente staţii de epurare. Există o groază de locuri unde apele sărate, uzate, sunt aruncate în mare fără tratament", a declarat Christian Buchet, directorul centrului de studii ale mării, de la institutul catolic din Paris.

Programul ONU pentru mediu (PNUE) a identificat în planul său de acţiune 131 de "puncte calde" ale poluării din Mediterană.

Deja vulnerabile din cauza poluării, flora şi fauna trebuie să mai facă faţă şi noilor specii invazive, dopate de încălzirea climatică.

"Conform ultimelor date, există 56 de specii noi de peşti tropicali în Mediterană, ceea ce subliniază încălzirea", a precizat Christian Buchet.

Încălzirea provoacă, de asemenea, evaporarea apei şi creşterea salinităţii.