Mai mulţi europarlamentari cer redeschiderea adopţiilor internaţionale la nivelul UE

Plenul Parlamentului European a dezbătut, luni, o iniţiativă a 62 de eurodeputaţi privind redeschiderea adopţiilor internaţionale la nivelul UE. În cadrul dezbaterilor, România a fost criticată pentru legislaţia care nu permite adopţii internaţionale. Europarlamentarii au subliniat că problema copiilor abandonaţi a devenit foarte gravă şi presantă în anumite state UE, precum România, Bulgaria şi Italia.

În textul rezoluţiei se arată că "trebuie găsită o formulă de coordonare la nivel european a strategiilor referitoare la adopţia internaţională, în conformitate cu convenţiile internaţionale, pentru îmbunătăţirea asistenţei în servicii de informare, pregătire pentru adopţie, de prelucrare a procedurilor de cerere de adopţie internaţională, şi post -adopţie, având în vedere că toate convenţiile internaţionale privind protecţia drepturilor copilului recunoaşte dreptul copiilor orfani sau abandonaţi de a avea o familie şi să fie protejate".

Eurodeputaţii cer Comisiei Europene să examineze modul de funcţionare a sistemelor naţionale la nivel european, întrucât consideră că adopţiile ar trebui să fie în primul rând încurajate, ori de câte ori este posibil şi în interesul copilului, în ţara de origine a copilului sau la asistenţi maternali, sau prin adopţie internaţională, în conformitate cu legislaţia naţională şi convenţiile internaţionale. Plasarea într-o instituţie a statului să fie folosită doar ca o soluţie temporară. În opinia europarlamentarilor, legislaţia naţională a ţării de origine a familiilor care solicită adopţia internaţională trebuie să se aplice atunci când vine vorba de protecţia drepturilor copilului pe termen lung.

Europarlamentarii mai cer ca statele membre UE să fie obligate să dezvolte un cadru care să asigure evaluarea transparentă şi eficientă a tendinţelor în privinţa copiilor abandonaţi şi care pot fi adoptaţi, inclusiv prin intermediul adopţiei internaţionale, şi să îşi coordoneze acţiunile astfel încât să prevină traficul de copii. Ei cer tuturor instituţiilor UE să joace un rol mai activ la Conferinţa de la Haga şi să exercite presiuni pentru a îmbunătăţi, simplifica şi pentru a facilita procedurile internaţionale de adopţie, pentru a elimina birocraţia inutilă, dar şi pentru a respecta şi garanta protejarea copiilor.

De asemenea,  autorităţile naţionale competente sunt rugate să raporteze periodic cu privire la dezvoltarea copilului în ţara în care copilul a fost adoptat. Autorităţile din statele ale căror membri recurg la adopţii internaţionale trebuie să cunoască implicaţii psihologice, emoţionale, fizice şi sociale, dar şi educaţionale care pot apărea atunci când un copil este scos din locul său de origine şi să ofere asistenţa necesară pentru părinţii adoptivi şi copilul adoptat. Ei atrag atenţia şi asupra copiilor cu nevoi speciale, îndemnând statele membre să acorde o atenţie deosebită acestora.

Eurodeputaţii solicită şi identificarea unor soluţii legale pentru a facilita recunoaşterea reciprocă a documentelor necesare pentru adopţie, precum certificatele de naştere, în vederea combaterii traficului de copii.

Elena Băsescu: Problema adopiilor internaţionale ţine de competenţa naţională

În cadrul discuţiilor privind redeschiderea adopţiilor internaţionale, Elena Băsescu a declarat că "această problematică ţine doar de competenţa naţională". "Apreciez interesul colegilor mei din delegaţia italiană pentru situaţia copiilor abandonaţi, interes pe care îl împărtăşim cu toţii, de altfel, însă această problematică ţine doar de competenţa naţională. Am insistat să iau parte la această dezbatere, deoarece provin dintr-o ţară asupra căreia se fac presiuni pentru reluarea adopţiilor internaţionale şi pentru modificarea legislaţiei aflate în vigoare. Însă, în România, există mai multe familii doritoare să adopte, decât copii adoptabili, iar legislaţia noastră, la care au participat şi numeroşi experţi internaţionali, este în perfectă coordonare cu cea europeană", a spus eurodeputatul român.

Elena Băsescu a mai spus că "aceşti copii ajung în sistem datorită situaţiei precare a familiilor din care provin, care, conform legislaţiei şi convenţiilor internaţionale, nu trebuie să reprezinte un motiv pentru adopţie. De aici, numărul mare de copii aflaţi în centrele de plasament. 22 966 copii au, totuşi, un părinte. Legislaţia din România nu prevede decăderea din drepturile părinteşti decât în cazul unui abuz. Deci, aceşti copii nu sunt în situaţia de a fi adoptaţi. La fel şi cei 22.285 de copii aflaţi în asistenţă maternală". În opinia eurodeputatului, "raţionamentul rezoluţiei trebuie axat pe interesul superior al copilului, şi nu al celui care adoptă". "Fiecare stat şi nu altcineva are obligaţia de a alege soluţiile cele mai potrivite pentru copiii săi. Eecomand tuturor o mai bună cunoaştere a legislaţiilor naţionale", a mai spus Elena Băsescu.

Suspendarea adopţiilor internaţionale în România a fost adusă şi de eurodeputatul Sonia Alfano. "De câţiva ani în Italia, mai multe familii şi mulţi copii români suferă consecinţele de suspendare a adopţiilor internaţionale de către România. Convenţia de la Haga este cadru care urmează să fie aplicate în mod uniform în toate ţările UE şi din România este necesar ca un efort de a se adapta. Dacă România consideră suspendarea adopţiilor internaţionale o măsură menită a proteja copiii de traficul ilegal, prin înăsprirea controalelor şi prin reglementări severe, cred că este necesar un aranjament căci sunt multe familii care doresc să adopte copii. Prin urmare, întreb Comisia, în ce măsură intenţionează să accepte încăpăţânarea României de a elimina moratoriul asupra adopţiilor internaţionale", a spus eurodeputatul Sonia Alfano.