FOTO: NewsIn

51% din populaţie consideră că eficienţa instituţiilor anticorupţie a rămas constant față de anul anterior, 29% consideră că aceasta a scăzut, în timp ce doar 20% apreciază că această eficienţă a crescut.

Comparativ cu studiul efectuat de INSOMAR pentru Asociația pentru Implementarea Democrației în octombrie 2007, se observă o scădere a încrederii în eficienţa instituţiilor anticorupţie. 29% din populație consideră în prezent că eficiența instituțiilor anticorupție a scăzut. Totodată, se observă o creştere semnificativă a percepțiilor conform cărora nivelul corupției a crescut faţă de anul precedent – 54% în prezent, faţă de 30% în 2007.

Din punctul de vedere al datelor socio-demografice, nu există diferențe semnificative între percepțiile populației din mediul urban și ale celei din mediul rural în privința evoluției nivelului corupției în România. Mai mult de jumătate din populație, 55,1% - urban, respectiv 53,6% - rural, consideră că nivelul corupției a crescut față de anul anterior.

Instituţiile percepute ca fiind în cea mai mare măsură influenţate politic sunt primăriile şi consiliile judeţene, peste 75% din populaţie fiind de această părere. La polul opus se află Avocatul Poporului - 46% dintre respondenți consideră că instituția este influențată politic.

În același timp, în acest caz se înregistrează și cel mai mare procent de non-răspunsuri, fapt ce poate fi explicat de notorietatea redusă a acestei instituţii. În cazul tuturor instituțiilor testate (cu excepția Avocatului Poporului), peste jumătate din populație consideră că acestea sunt influențate politic.

Instituţia în care populaţia consideră că există corupţie în cea mai mare măsură este Parlamentul (55%), acesta fiind urmat îndeaproape de Primării (54%) şi Consiliile Judeţene (53%).
Dintre instituţiile testate, instituţia Preşedintelui şi Avocatul Poporului sunt percepute de către cei mai mulţi cetățeni ca fiind cel mai puţin corupte (11%, respectiv 9%).

În cazul instituțiilor din sfera justiției (parchete, instanțe de judecată etc), peste 40% dintre cetățeni consideră că există corupție la nivelul acestora.

În ceea ce priveşte percepţia populației privind prezența corupţiei la nivelul diferitelor instituţii în funcţie de caracteristicile socio-demografice ale respondenţilor, sondajul arată că în general, apartenenţa la un anumit mediu de rezidență nu determină o evaluare diferită a acestui fenomen, excepţie făcând doar Primăriile unde cei din urban percep acest fenomen ca fiind mai des întâlnit şi instituţia Preşedintelui unde cei din rural cred ca există mai puţină corupţie comparativ cu cei din urban.

Tot din sondajul INSOMAR, comandat de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei, reiese că nivelul de educaţie nu influenţează percepţia privind răspândirea corupţiei, bărbaţii sunt cei care apreciază în mai mare măsură că există corupţie la nivelul instituţiilor testate. În percepţia grupelor de vârstă 35 - 49 ani şi 50 - 64 ani,  corupţia este mai răspândită la nivelul instituţiilor testate decât în percepţia celorlalte categorii de vârstă. 

13% din populaţie consideră că are cunoștinţă de fapte de corupţie săvârşite de magistraţi (procurori, judecători) iar, dintre aceştia, doar 11% au semnalat aceste fapte organelor abilitate, în timp ce 89% aleg să nu reclame faptele de corupție de care au cunoștință.

În ceea ce privește modalitatea de numire a procurorului general şi a procurorului sef al DNA, opiniilor sunt împărţite aproximativ egal între cei care consideră că această numire ar trebui să fie făcută de către Preşedinte, la propunerea Ministerului justiţiei, cu avizul CSM şi cei care cred că ar trebui făcută prin votul direct al populaţiei - 24%, respectiv 23%. Restul părerilor sunt împărțite, în timp ce 17% din populaţie nu are o opinie formată cu privire la acest subiect.

Cercetarea face parte din programul „Transparență și Integritate în Sistemul de Justiție”, program implementat de AID Romania în parteneriat cu Ministerul Justiției și sprijinit de Ambasada Britanică la București.

Sondajul a fost realizat de INSOMAR, la comanda Asociației pentru Implementarea Democrației, în perioada 12-17 septembrie 2008. Volumul eşantionului a fost de 1.448 de persoane, fiind reprezentativ pentru populaţia României cu vârsta peste 18 ani. Interviurile au fost realizate în 51 localităţi urbane şi 50 localităţi rurale din 40 de judeţe şi în municipiul Bucureşti. Eroarea maximă admisă pentru rezultatele obţinute este de 2,8%.