Contrastudiu la impactul asupra biodiversităţii al DN66A / FOTO: agentgreen.ro

Organizaţiile partenere sunt Grupul Milvus, Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor, Societatea Română de Herpetologie, Societatea Carpatina Ardeleană şi WWF, iar oamenii de ştiinţă de la catedra de Taxonomie şi Ecologie a Universităţii Babes Bolyai sunt acreditaţi pentru a realiza studii de biodiversitate.

Evaluarea impactului asupra biodiversităţii reprezintă ultimul pas necesar a fi făcut de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale în procesul de luarea deciziei privind acordul de mediu pentru asfaltarea naturii care urmează să fie luată de Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.

Anul trecut, Agent Green şi organizaţiile partenere au protestat la Câmpuşel, locul până unde s-a ajuns cu asfaltul, au oprit Hotărârea de Guvern de la începutul acestui an care viza defrişarea a 30 ha de pădure ce stau în calea drumului, au dat în judecată Administraţia Parcului Naţional Domogled şi au desfiinţat studiul de impact al beneficiarului construcţiei care conţinea zeci de erori şi omisiuni ştiinţifice.

Printre altele, organizaţiile ecologiste partenere au contestat toamna trecută la dezbaterile publice pe DN 66A informaţii din studiul de impact cum ar fi confuzii grave între diferite specii de păsări (de exemplu şorecarul comun confundat cu un viespar), faptul că nu s-au observat specii de păsări răpitoare precum acvila de munte, şoimul călător şi bufniţe, dar nici lilieci. S-a găsit un singur loc pe unde ursul traversează traseul drumului, dar niciun râs şi niciun lup ori alte specii de mamifere mari. Nici broscuţele, şopârlele şi şerpii n-au fost atent monitorizate. Ruşinoasă este şi eroarea că guguştiucul ar fi pasăre migratoare.

”Este regretabil cum profesori remarcabili de la Universitatea din Timişoara şi-au pătat numele prin realizarea unui studiu submediocru tocmai în cea mai importantă zonă cu natură sălbatică din Europa. Avem totuşi de a face cu cea mai vastă zonă sălbatică fără drumuri pavate din Europa. Dacă nu aici, atunci unde să întâlnim atâtea specii de animale sălbatice? Nu puteam sta nepăsători şi în puţinul timp pe care îl mai avem la dispoziţie am decis să facem contrastudiul. Un studiu serios ar trebui realizat totuşi în baza unor observaţii pe cel puţin 2-3 ani. Al nostru va fi de numai un an deoarece acordul de mediu nu aşteaptă după no din păcatei. Chiar şi aşa vom demonstra că impactul DN 66A asupra mediului este inacceptabil şi intenţionăm să publicăm rezultatele într-un jurnal ştiinţific internaţional de calibru”, a spus Gabriel Păun, Preşedinte Agent Green.

Observaţiile în teren au început în luna ianuarie a acestui an în condiţii de zăpadă, ce măsura chiar şi 2 metri şi la temperaturi de sub -30 de grade. Chiar şi în astfel de condiţii, specialiştii în mamifere mari au parcurs cei 19 km de drum la picior.

”Cum am pornit de la Câmpuşel am întâlnit o turmă de 9 capre negre care aştepta primele raze ale soarelui pentru a se dezmorţi de gerul necruţător al nopţii. Până la sfârşitul zilei am documentat 49 de puncte pe unde animale mari au traversat ruta propusă a drumului. O haită de lupi a traversat drumul şi a făcut un popas puţin înainte de pasul Jiu-Cerna unde ne-a lăsat semne în zăpadă că s-a jucat”, a spus Anca Şerban, vicepreşedinte Agent Green.

Csaba Domokos de la Grupul Milvus, specialist în mamifere adaugă că ”mergând şi mai departe am găsit urme ale altor mamifere sălbatice active şi iarna: cerbul, căpriorul, mistreţul, jderul de copac, veveriţa, vulpea, pisica sălbatică, iepurele. Mai spre primăvară am înregistrat şi prezenţa râsului, dar şi trezirea din somnul de iarnă a ursului care a traversat drumul în 11 locuri, nu doar în unul singur cum susţinea beneficiarul drumului Până astăzi am consemnat în total 109 puncte distincte pe unde mamiferele de dimensiuni mari şi mijlocii au traversat drumul, deci este o activitate intensă”. Tot de la Grupul Milvus, ornitologul Istvan Kovacs a descoperit deja un cuib de acvilă de munte.

Richard Hoffmann, specialist în lilieci (chiroptere) al Asociaţiei pentru Protecţia Liliecilor a fost contrariat că cei ce au făcut studiul nu au găsit niciun liliac la DN 66A. El a început observaţiile în nopţile din luna aprilie. ”Eram convins că cei ce au făcut studiul se înşeală în legătură cu faptul că în zonă nu ar exista lilieci pentru că s-au bazat pe faptul că nu ar fi peşteri. În realitate există nenumărate grote şi peşteri, iar pentru informarea lor, liliecii se pot adăposti cu sutele chiar şi în scorburile copacilor. După doar două sesiuni de observaţii, în lunile aprilie şi mai am descoperit de-a lungul drumului deja 26 din cele 31 de specii de lilieci care trăiesc în România şi care ar fi puternic afectate de construcţia drumului”.

Doctorul Ioan Ghira de la catedra de Taxonomie şi Ecologie a Universităţii din Cluj şi Preşedintele Societăţii Române de Herpetologie şi fost custode al Parcului Naţional Retezat în anii ‘80 spune că ”Săptămâna trecută am ieşit deja a doua oară pe teren şi am identificat cu uşurinţă 34 de puncte unde 4 specii de reptile şi 6 de amfibieni se reproduc şi chiar habitează atât pe drum cât şi în imediata vecinătate a acestuia. Sunt îngrijorat în mod special de soarta de aici a buhaiului de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), broască aflată în pericol de dispariţie şi protejată teoretic de legislaţia naţională şi europeană”.

Contrastudiul continuă şi săptămâna aceasta cu observaţii ale specialiştilor în ornitologie (păsări), insecte şi floră. Echipa proiectului evaluează în acelaşi timp o posibilă rută alternativă constând dintr-un tunel care ar evita pasul Jiu-Cerna şi Stânca Roşie, salvând astfel Peisajul Forestier Intact.

Agent Green, Grupul Milvus, Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor, Societatea Carpatina Ardeleană, WWF şi Societatea Română de Herpetologie cer ANPM să nu emită acordul de mediu pentru construcţia tronsonului 3 al DN 66A.