Potrivit fostului consul al României în China, Ioan Păun, Dana Năstase pusese la cale un mecanism de transmitere în China a banilor şi de aducere în ţară a bunurilor cumpărate de acolo. Ioan Păun şi-a notat toate aceste trasferuri.

"Precizez că am ţinut şi o evidenţă a bunurilor încărcate în fiecare container. Listele respective le listam în două exemplare, unul l-am ţinut eu, unul îl trimiteam în România", a declarat Păun. Intermediarul era Grigore Gheorghe, de la Direcţia de Comunicaţii Speciale din Ministerul de Externe. El primea listele lui Păun şi le dădea Danei Năstase. Un alt intermediar era pilotul Lixandru de la Tarom, companie condusă de sora Danei Năstase. El aducea banii în China. Ioan Păun descrie prima întâlnire.

"În interiorul mapei se afla un top de hârtii A4 care avea în mijloc un decupaj, din interiorul căruia am scos trei teancuri de bancnote, fiecare conţinând câte 10.000 USD, în total 30.000 USD. Banii au rămas la mine şi au fost folosiţi în perioada următoare, la cumpărături" a mai spus Păun.

Au urmat alte transporturi de bani - 90.000 de dolari în august 2002 şi alţi 20.000 în decembrie acelaşi an. Şi Dana Barb, sora premierului, a făcut serviciul de curier, când a dus în China 15.000 de dolari. În aprilie 2003, chiar Dana Năstase i-a dat ambasadorului Păun 129.000 dolari, iar o lună mai târziu, încă 200.000. "Doamna Năstase mi-a înmânat un sac de material textil de culoare neagră, în care se aflau 200.000 USD. Săculeţul l-am predat organelor de urmărire penală. Bancnotele erau în teancuri de câte 10.000 USD", a spus Păun. În total, s-au transportat prin acest sistem aproape 550.000 de dolari.

Fostul diplomat le-a dat procurorilor şi un exemplu cum erau cheltuiţi banii. Adrian Năstase a cumpărat dintr-un târg din Beijing, o statuetă în mărime naturală, reprezentând un călăreţ pe un cal. Staueta nu putea fi transportată din cauza dimensiunilor, aşa că a fost depozitată la ambasadă, până când a putut fi trimisă în ţară, într-un container.