Dr Quentin Atkinson, psiholog la Universitatea Auckland (Noua Zeelandă), a studiat fonemele - unităţi de sunet distincte, care diferenţiază cuvintele - utilizate în 504 limbi contemporane şi a constatat că numărul lor este mai mare în Africa subsahariană, scăzând pe măsură ce ne îndepărtăm de această regiune a lumii.
Cel mai mic număr de foneme este înregistrat în America de Sud şi Pacificul tropical. Este un fenomen care aminteşte de tendinţele diversităţii genetice a omului - ce se reduce la scară globală odată cu îndepărtarea de leagănul african al speciei.
Autorul consideră că acest aspect indică originea africană a limbilor de pe pământ.
Recurgând la metode de calcul specifice biologiei evolutive, pr Russell Gray şi dr Simon Greenhill, tot de la Universitatea din Auckland, sprijiniţi de colegi de-ai lor olandezi de la Institutul 'Max Plank' de psiholingvistică, contestă , într-un alt studiu, ideea că omul, cu creierul său, produce reguli universale în privinţa limbii. 'Diversitatea limbilor lumii este formidabilă.
Există circa 7.000 de limbi vorbite astăzi, unele având doar 10-12 sunete, altele cu peste 100, unele cu scheme complexe de formare a cuvintelor, altele cu scheme simple...Cercetările noastre arată că lingviştii au supraevaluat importanţa rolului structurii înăscute a spiritului uman în elaborarea variaţiei lingvistice.
Când este vorba despre evoluţia limbii, cultura este mai importantă decât cogniţia (mecanismele gândirii)', explică Gray.
Limbile pământului ar avea o origine unică
Un cercetător neozeelandez a publicat în revista Science un studiu din care rezultă originea africană a tuturor limbilor pământului. În acelaşi timp, în revista Nature, unii colegi ai săi se îndoiesc de universalitatea proceselor de apariţie a idiomurilor din lume, scrie site-ul maxisciences.com, citat de Agerpres.







Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M