Leonard Orban: UE s-ar putea împărţi în 2 categorii. România trebuie să grăbească aderarea la euro

Ultimul summit european de la Bruxelles a arătat mai clar ca niciodată că multe din deciziile care afectează întreaga Uniune Europeană sunt luate de grupul restrâns al statelor din zona euro, state care fac acum eforturi de a consolida această structură. România riscă prin urmare să rămână în afara procesului de decizie.

"Există un asemenea risc, dar noi şi alţii am insistat să nu se ajungă la un asemenea risc, la riscul de a împărţi UE în două categorii, în două grupuri, grupul statelor membre din zona euro şi grupul statelor membre din afara zonei euro. Tocmai de aceea a fost organizată o reuniune a Consiliului European miercuri, înainte de reuniunea zonei euro, în ideea că deciziile să fie prezentate mai întâi la nivelul UE 27 şi după aia să fie conturate la nivelul UE 17", a declarat ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, pentru Realitatea.net.

Oficialul român crede că România trebuie să facă eforturi pentru a rămâne aproape de procesul de decizie.

"Sunt decizii care au o influenţă asupra tuturor, dar care sunt luate în format restrâns. Atunci e clar că ne dorim să participăm la procesul de luare a deciziilor, ne dorim ca să avem un cuvânt de spus în aceste decizii", a spus Orban.

"Tocmai de aceea România va trebui să ţină aproape din mai multe puncte de vedere, nu numai cel al accelerării pregătirilor pentru aderarea la zona euro, dar inclusiv în ralierea la unele iniţiative care ar putea să ne asigure această apropiere. În sensul ăsta, ralierea la "Pactul euro plus" are o logică nu numai din punctul de vedere al măsurilor care sunt propuse în pact, dar şi din punctul de vedere al accesului la procesul decizional", a insistat el.

"Pactul euro plus", la care a făcut referire ministrul român, asigură o consolidare a coordonării economice în UE. Acordul a fost numit "Pactul euro plus" după ce grupului statelor membre din zona euro i s-au alăturat şi ţări care nu au adoptat moneda unică europeană - România, Danemarca, Polonia, Letonia, Lituania şi Bulgaria.

Dar ce schimbări a adus ultimul summit de la Bruxelles?

Dincolo de deciziile deja cunoscute privind contracararea crizei, declaraţia finală a Euro Summitului insistă asupra "întăririi structurii de guvernanţă a zonei euro", odată cu "menţinerea integrităţii UE ca întreg". Întărirea structurii de guvernanţă a zonei euro presupune printre altele summituri regulate, organizate de statele membre ale zonei euro după reuniunile la care vor participa toate cele 27 de state membre.

Nu este însă necesar ca summiturile zonei euro să aibă loc la aceeaşi dată la care se întâlnesc toţi cei 27, aşa cum s-a întâmplat săptămâna trecută.

Deocamdată, preşedintele Consiliului European - Herman van Rompuy, va prezida şi peste Euro Summit. În viitor însă, statele din zona euro ar putea avea un preşedinte permanent separat.

Deciziile care privesc zona euro au fost luate întotdeauna în mod separat, iar miniştrii de finanţe din statele care folosesc moneda unică europeană au avut la rândul lor reuniuni separate. "Cadoul" crizei este însă instituirea unei adevărate structuri paralele, la uşa căreia ar putea rămâne toate statele din afara zonei euro.

Membri ai zonei euro: Germania, Franţa, Spania, Italia, Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia.

În afara zonei euro: România, Marea Britanie, Polonia, Ungaria, Suedia, Danemarca, Bulgaria, Cehia, Lituania, Letonia.