Curtea Constituţională a decis, joi, că legea în baza căreia funcţionează Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este neconstituţională. Astfel, Curtea a admis excepţia ridicată în procesul intentat de Dan Voiculescu Consiliului.

Curtea Constituţională a examinat, joi, excepţia de neconstituţionalitate a Legii 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste.

Judecătorii au constatat cu unanimitate de voturi că dispoziţiile legii sunt împotriva legii fundamentale. Decizia este definitivă şi obligatorie şi va fi comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.

În aceste condiţii rămâne de văzut ce se va întâmpla cu verdictele de poliţie politică date pe rând de CNSAS lui Dan Voiculescu, Mona Muscă, Rodica Stănoiu, dar şi altor persoane care au fost analizate de-a lungul timpului de membrii Colegiului.

DECONSPIRAŢI DE CNSAS

După ce în 2000, la un an de la înfiinţare, CNSAS a avut câteva încercări timide de a da verdicte în cazurile candidaţilor la alegerile locale, adevărata dosariadă va începe însă abia în 2006.

Primul caz sonor a apărut în iunie, cel al lui Dan Voiculescu. Liderului conservator i se impută colaborări dubioase cu Securitatea, iar CNSAS îi dă verdict de colaborare. Decizia a fost contestată de Dan Voiculescu în instanţă, dar la sfârşitul lunii iunie 2007, procesul a fost suspendat şi dosarul trimis la Curtea Constituţională.

La mijlocul lunii septembrie a aceluiaşi an, 2006, Colegiul CNSAS stabileşte că Mona Muscă a făcut poliţie politică. Deputatul fusese deja exclus din PNL pentru că a semnat angajametul cu Securitatea şi a dat note informative.

La sfârşitul lui 2006, şi fostul ministru al Justiţiei, Rodica Stănoiu primeşte verdict de colaborare cu fosta poliţie politică.

În 2007, membrii Colegiului au lăsat deoparte politicienii şi s-au concentrat pe trecutul colaboraţionist al înalţilor prelaţi ai Bisericii Ortodoxe Române.

A fost însă şi un politician de renume care a primit verdict de colaborare: seniorul liberal Constantin Bălăceanu Stolnici. Primul verdict de poliţie politică în cazul unui înalt prelat apărea pe 28 august – acuzat: mitropolitul Banatului Nicolae Corneanu.

Pe 13 septembrie însă, o listă neoficială a CNSAS avea să producă un adevărat cutremur în Biserica Ortodoxă. Lista conţinea numele conspirative a opt dintre ierarhii care se regăsesc în dosare de la SRI şi SIE. Urmează un şir de verdicte de colaborare: arhiepiscopul Sucevei, Pimen, arhiepiscopul de Alba-Iulia, Andrei Andreicuţ, episcopul Argeşului, Calinic Argatu şi episcopul vicar de Sibiu, Visarion Răşinăreanu sunt declaraţi cu toţii foşti colaboratori. Alţi 23 de înalţi prelaţi au scăpat însă de orice acuzaţie. Printre ei şi Patriarhul Daniel. Şi asta pentru că dosarul său nu mai există, fiind ars în decembrie 1989.