Laszlo Borbely: Statul român ar fi putut negocia mult mai bine contractul de la Roşia Montană

"Cred că statul român, când a negociat acest contract, îl putea negocia mai bine. E loc de mai bine. Ar fi putut să încheie un contract şi mai avantajos pentru statul român", a spus ministrul Laszlo Borbely.

Acesta a specificat că Ministerul Mediului nu este în măsură să ceară renegocierea contractului cu RMGC şi că aspectele economice ale contractului se află în responsabilitatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

În ceea ce priveşte exploatarea aurului, Borbely a dat că exemplu Suedia, unde există patru mine de acest fel şi care folosesc o tehnologie avansată.

"Eu am spus de la preluarea mandatului acelaşi lucru: nu o să propun Guvernului o hotărâre de guvern privind avizul de mediu decât dacă sunt convins sută la sută că acest aviz de mediu nu dăunează mediului sănătos. Să fie foarte clar. În al doilea rând, nu o să propun această HG decât dacă investitorul acceptă unele condiţii. Şi aceste condiţii le-am impus eu. Pentru că am avut ocazia să mă duc în alte ţări, în Suedia chiar acum am discutat cu ministrul suedez, care îmi va trimite un material şi mai detaliat în legătură cu acea tehnologie care reduce procentul de cianură în aşa fel încât atunci când ajunge în lacul de acumulare nu mai este poluant pentru natură", a precizat Borbely.

Ministrul Mediului a afirmat totodată că acel procent care arată concentraţia de cianură din steril este de până la 50 (ppm), în SUA, Canada, Australia, Africa, de exemplu, pe când în Uniunea Europeană valoarea maximă admisă pentru concentraţia de cianuri disociabile în mediu slab acid, la punctul de descărcare al sterilului în iaz, este de 10 ppm.

"Investitorul (RMGC, n.r.) a propus în jur de 5. Eu le-am spus că nu sunt mulţumit cu 5, este la jumătate faţă de cât prevede UE. Nu sunt mulţumit cu 5 pentru că am fost în Suedia şi am văzut tehnologii mai performante şi le-am adresat o scrisoare şi o să avem discuţii cu toţi inginerii, tehnicienii, şi din partea investitorului, şi din partea ministerului, că să ajungem la o formulă mai jos de 5", a specificat Laszlo Borbely.

Potrivit acestuia, compania Roşia Montană Gold Corporation a acceptat din principiu ca banii pentru renaturare să nu fie daţi statului român în ultimii ani de exploatare, ci încă din primii ani de exploatare a zăcământului aurifer, fiind vorba de 150-160 milioane dolari. Ministrul Mediului şi Pădurilor a subliniat totodată că va propune Guvernului spre avizare proiectul Roşia Montană doar în cazul în care investitorul va respecta cele mai bune practice în ceea ce priveşte mineritul.

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Roşia Montană a început în decembrie 2004, iar în iulie 2006, SC Roşia Montană Gold Corporation SA a depus Raportul la studiul de evaluare a impactului.

În cadrul procedurii, s-au organizat 14 dezbateri publice în România şi două dezbateri publice în Ungaria, în perioada 24 iulie 2006-29 august 2006. De asemenea, Ministerul Mediului a solicitat Ministerului Afacerilor Externe să transmită notificări către statele posibil afectate (Ungaria, Serbia şi Muntenegru, Bulgaria, Moldova, Ucraina, Slovacia).

În septembrie 2007, certificatul de urbanism depus de investitor a fost suspendat în instanţă, iar procedura de evaluare a impactului asupra mediului a fost stopată din acest motiv. Procedura a fost reluată după ce, în luna mai 2010, RMGC a depus un nou certificat de urbanism.   În plus, Ministerul Dezvboltarii Rurale din Ungaria a transmis pe 3 august 2011 un răspuns prin care refuză realizarea proiectului de la Roşia Montană.

Pe 1 martie 2011, Ministerul Mediului şi Pădurilor a reluat consultarea publică şi a primit 517 propuneri/comentarii/observaţii din partea publicului pe care le-a evaluat, iar pe 29 iulie a transmis SC Roşia Montană Gold Corporation SA formularul cu observaţiile primare, pentru a oferi răspunsuri ce vor fi analizate de Comisia de Analiză Tehnică.  Această Comisie de Analiză Tehnică este formată din reprezentanţi a 12 instituţii: Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Agenţia Naţională pentruResurse Minerale, Academia Română, Institutul Geologic al României, Administraţia Naţională "Apele Române" şi Garda Naţională de Mediu.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat luni, la TVR, că aurul obţinut din exploatarea de la Roşia Montană va trebui să meargă în rezerva BNR şi îşi exprimă speranţa că această rezervă va creşte în următorii ani de la 103 tone la peste 200.

"Acum susţin (proiectul - n.r.) mai mult ca oricând, şi nu din motive sentimentale, ci din motive pragmatice. Vă uitaţi ce se întâmplă cu toate monedele, inclusiv cu cele care sunt monede de rezervă, dolarul, chiar euro. Au probleme de stabilitate şi probleme de depreciere", a spus Traian Băsescu, explicând că el are datoria ca şef al statului "să-şi pună ţara în siguranţă".

Din acest motiv, spune preşedintele, exploatarea de la Roşia Montană trebuie să înceapă, iar aurul pe care îl va obţine statul român va trebui direcţionat către rezerva BNR.