foto: RTV

Contrastele îţi sar în ochi încă de la intrare. Pe partea dreaptă vile şi maşini de lux, mari şi albe. Că aşa se poartă. Petunii şi muşcate la ferestrele din dreapta, rufe la cele din stânga. Cei săraci n-au gaze, n-au apă, n-au lumină...n-au mai nimic.

Mulţi dintre localnici locuiesc în colibe. În una dintre ele stă la doi paşi stă...nabac. Lumea îi spune Stătică, pentru că are pălărie roşie, asemenea unui personaj de telenovelă. El spune însă că avea pălărie înaintea lui Stătică. Vila lui Stătică e încăpătoare, dacă te gândeşti că 15 persoane dorm în două camere, de chirpici. Cu toate astea, însă, rudele şi vecinii lui Stătică n-ar pleca nici morţi din ţară.

La marginea comunei, viaţa are alt gust. Mai ales când trebuie să parcurgi patru kilometri pe jos ca să umpli două găleţi cu apă. Una peste alta la Stefăneşti se poartă pălării roşii, limuzine şi căruţe, colibe şi vile. Se poartă de asemenea speranţe şi dezamăgiri, telenovele şi sloganuri. Un Ştefăneşti ...în pantofi albi şi cămaşă descheiată