Strategia elaborată de Primăria Generală a Capitalei se concentrează pe
reducerea zgomotului printr-un management mai eficient al transportului
public, o mai bună planificare urbană şi un design mai bun al
clădirilor.
Potrivit planului, care a fost postat pe site-ul Primăriei Generale, se
are în vedere introducerea unei taxe de aglomerare, în centrul
Bucureştiului. Cu banii de pe taxă, RATB va introduce autobuze şi
tramvaie mai silenţioase. De asemenea, primăria s-a gândit la suprafeţe
care să absoarbă zgomotul, un condus cu mai puţine demarări şi frânări,
cauciucuri mai silenţioase sau combustibili alternativi. În paralel,
bucureştenii vor fi încurajaţi să se deplaseze mai mult cu bicicletele
şi pe jos.
Edilul-şef, Sorin Oprescu, este de părere că aviaţia ar trebui să
plătească pentru impactul pe care îl are asupra mediului, inclusiv
pentru zgomot. Primăria mai consideră că în timpul nopţii, zborurile ar
trebui interzise deasupra Capitalei.
În ceea ce priveşte izolarea fonică a locuinţelor din Capitală, se doreşte găsirea unor metode şi materiale mai eficiente atât pentru protejarea clădirilor noi, cât şi a celor deja existente.
Conform datelor publicate de Primăria Capitalei anul trecut, media de zgomot a oraşului era de aproximativ 70 de decibeli, cu mult mai mare decât cea admisă, de 55 de decibeli. În Bucureşti sunt peste 10 zone în care poluarea fonică depăşeşte limitele admise. Cele mai zgomotoase zone sunt Militari, Magheru, Berceni sau Mihai Bravu. Cea mai liniştită zonă din Capitală este Drumul Taberei cu o medie de 53 de decibeli urmată îndeaproape de zona Victoriei-Guvern, cu o medie de până la 60 de decibeli. Valoarea maximă permisă pe timp de zi este de 55 de decibeli, iar noaptea de 45.
Strategia de zgomot ambiental a Primăriei Generale inspirată de cea a edililor din Londra
Strategia de zgomot ambiental pusă la punct de Primăria Capitalei pentru reducerea poluării fonice în Bucureşti seamănă izbitor cu planul elaborat de edilii Londrei, în 2004. Sesizarea a fost făcută la adresa martorocular@realitatea.net de un telespectator din Bucureşti. De la primul paragraf textele sunt identice, singura excepţie e faptul că sunt scrise în limbi diferite. Textul de început ar putea fi doar o coincidenţă sau un punct de inspiraţie. Dar similitudinile continuă şi în introducere.
În timp ce în proiectul Londrei apar consemnate sursele informaţiilor, românii au neglijat acest aspect. La fel cum au neglijat şi prezentarea unor cifre concrete şi pe ici pe colo au mai rezumat din stufosul document elaborat de britanici. Strategia de zgomot ambiental a Primăriei Municipiului Bucureşti şi planul similar al britanicilor, abia dacă au diferenţe vizibile. Textul în întregime pare a fi copiat după londonezi, în timp ce puţinele date citate de români apar abia spre sfârşitul documentului.
