CV-ul European face parte din cele 5 documente standard Europass care te ajută să munceşti într-o altă ţară UE

„În România, recomandările nu reprezintă o practică obişnuită. Puţini angajaţi solicită la plecare o scrisoare de recomandare, neconsiderând-o importantă în procesul de identificare a unui loc de muncă. Totuşi, în cazul în care corespondenţa cu postul este potrivită, una sau mai multe scrisori de recomandare de la locurile anterioare de muncă pot constitui un plus şi pot determina angajatorul să opteze pentru tine în detrimentul altui candidat”, spune Bianca Moraru Demeter, project manager în cadrul firmei de recrutare Professional.

O mare parte dintre persoanele care şi-au pierdut locul de muncă în 2009 nu au rămas fără job din cauza proastei lor prestaţii de la serviciu, ci pe fondul problemelor cu care s-au confruntat firmele la care lucrau. „În cazurile în care compania operează disponibilizări, se oferă angajatului şi o scrisoare de recomandare”, arată managerul Profesional. Dacă persoanele disponibilizate ar cere de la managerii cu care au lucrat scrisori de recomandare cât mai concrete, şansele de re-angajare le-ar putea creşte, spun experţii în resurse umane.

„În momentul de faţă sunt foarte mulţi oameni buni, excepţionali chiar, care caută un loc de muncă. Recomandările bune cresc şansele unui candidat, dar nu scrisoarea bună validează un candidat, ci doar îl poate face ceva mai vizibil. E mai degrabă o cârjă, o proptea, nu cred însă că o recomandare bună e o strategie mai bună decât autenticitatea şi onestitatea candidatului”, crede Iuliana Stan, business manager al companiei de consultanţă Human Synergistics România.

Principală problemă a scrisorilor de recomandare care se folosesc în România este că sunt extrem de generale şi formale. „De cele mai multe ori, scrisorile de recomandare sunt scrise de cei care au nevoie de ele şi semnate de către persoanele pro-candidat din organizaţie. Rezultatul este că la potenţialii angajatori ajung scrisori generale, lipsite de credibilitate, şi de cele mai multe ori aceste sunt total nerelevante”, arată Decebal Leonard Marin, managing partner al firmei de consultanţă Corporate Dynamics International. Cel care scrie o astfel de scrisoare trebuie să fi lucrat direct sau să aibă acces la rezultatele măsurării performanţei persoanei recomandate.

Potrivit specialiştilor, scrisorile de recomandare şi-au schimbat în ultimii ani formatul clasic şi se regăsesc din ce în ce mai des sub forma recomadărilor ce însoţesc profilul profesioniştilor din reţelele sociale din mediul virtual: LinkedIn sau Facebook. De altfel, potrivit unui studiu al EU Data Protection Day, comandat de Microsoft, aproape jumătate din companiile de recrutare din Europa cauta informatii despre candidati pe retele de socializare precum Facebook şi jumătate dintre candidaţi sunt respinsi în funcţie de datele găsite.