La ce se aşteaptă directorii executivi din România în următoarele 6 luni

Potrivit raportului, ponderea directorilor optimişti a scăzut de la 39% la începutul anului, la 34% în prezent. Circa 55% dintre managerii români se aşteaptă ca situaţia financiară a firmei pe care o conduc să nu se schimbe în următoarele 6 luni, iar 10% se aşteaptă la mai rău.

În privinţa evoluţiei numărului de angajaţi, şefii de companii din România cred că nu vor apărea modificări în perioada următoare - 73% dintre ei se află în stand-by. Doar 17% mizează pe concedieri în jumătatea de an care urmează, mult sub procentul din sondajul anterior, de 32%.

"Decizia Nokia de luna trecută de a-şi închide fabrica de la Jucu este cea mai bună dovadă că România pierde masiv avantajele de cost în favoarea ţărilor mai puţin dezvoltate din America de Sud, Africa sau Asia. Este un semnal de alarmă pentru Guvern, mai ales că, în mod tradiţional, creşterea economică din România a fost legată de investiţiile străine directe", a declarat George Mucibabici, preşedintele Deloitte România.

Potrivit acestuia, în contextul crizei datoriilor suverane, politicile economice au devenit esenţiale pentru atragerea de noi investiţii. Raportul Deloitte arată că temerile privind criza datoriilor suverane deteriorează încrederea mediului de afaceri din Europa Centrală.

"Pesimismul directorilor executivi, cu precădere în partea de nord a Europei Centrale, este determinat de temerea că actuala criză a datoriilor suverane s-ar putea agrava, deteriorând astfel în continuare economiile din regiune, în următoarele 6 – 12 luni", se arată în studiu.

Directorii din Polonia sunt cei mai afectați de situația economică. Indicele de încredere al țării a revenit la nivelul înregistrat la prima ediție (septembrie 2009). Până acum, directorii din Polonia au fost cei mai optimiști dintre participanții la studiu.

Cum văd managerii ajutorul de stat

Studiul Deloitte a inclus și o serie de întrebări cu privire la zonele economice speciale, urmărind să identifice importanța ajutorului public în planurile de investiții din anumite teritorii, în opinia directorilor executivi chestionați.

• Aproape toți participanții (99%) spun că ajutorul de stat nu a fost un factor decisiv la momentul realizării de investiții în trecut.
• Doar 8% dintre ei consideră că ajutorul de stat s-a dovedit foarte important în cazul unei investiții anterioare.
• 67% au indicat că ajutorul de stat nu a fost luat deloc în calcul.
• Industria prelucrătoare este prima care ia în calcul un astfel de ajutor, 37% dintre reprezentanții acestui domeniu raportând că au avut acest lucru în vedere în cazul unei investiții anterioare. Urmează industria de retail / comerț (22%) și energie și resurse (15%).
• Peste o treime dintre respondenți (38%) spun că ajutorul public ar fi unul dintre factorii luați în calcul la momentul realizării unei investiții noi pe viitor.
• În Cehia și Polonia, majoritatea participanților la studiu (67%, respectiv 62%) consideră că posibilitatea de a dispune de un astfel de ajutor ar putea fi unul dintre factorii de decizie la selectarea locului de realizare a unei investiții viitoare. Numai 27% dintre omologii din Croația, Slovacia și România sunt de aceeași părere.

Industria prelucrătoare este prima care ar putea lua în calcul un astfel de sprijin la momentul realizării unei investiții noi (60% dintre respondenți).