L'Express scrie despre "România, noua frontieră a spaţiului Schengen"

Reportajul se intitulează, uşor ironic, "România, noua frontieră a spaţiului Schengen", fiind ilustrat cu o fotografie în care este prezentată o bătrână în baston la vama Ungheni.

Jurnaliştii au vorbit cu un membru al forţelor de ordine, "Gigi", care le-a povestit că în general la acest punct de trecere sunt confiscate ţigări, care sunt de cinci ori mai ieftine în R. Moldova, sau medicamente. "O dată am găsit dolari falşi, în mod clar provenind din Rusia, şi chiar un baton de dinamită", a enumerat el. "Voi păzi frontiera externă a Schengen aşa cum păzesc astăzi frontiera externă a UE", a subliniat el.

Reportajul aminteşte opoziţia Franţei şi Germaniei faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schenen în martie. Secretarul francez pe afaceri eropene, Laurent Wauquiez, a subliniat săptămâna trecută că există două probleme. "Una vizează gestionarea fluxului de migraţie: 75% din imigraţia ilegală în Europa trece prin această parte de sud-est a UE. Cealaltă vizează crima organzată: traficul cu droguri şi fiinţe umane", a explicat el.

L'Express notează că un miliard de euro au fost cheltuiţi deja de România pentru securitatea celor 2.000 de kilometri de frontieră externă de care trebuie să se ocupe ţara.

"România a scăzut cu 40% salariile vameşilor, nu este cel mai bun mod de a garanta că ei sunt total incoruptibili", a spus Wauquiez. Însă omologul său român, Bogdan Aurescu, a replicat: "Această scădere a salariilor este generală şi afectează toate nivele administraţiei române. Salariul meu a scăzut cu 25%, oare acest lucru mă face coruptibil?", a întrebat el.

"Wauquiez pare să fi uitat prezumţia de nevinovăţie, când vorbeşte despre vameşii români. Dacă se vorbeşte despre corupţie în general, trebuie să se facă o diferenţă între percepţie şi realitate", a subliniat Aurescu.

L'Express notează că vineri a fost arestaţi circa 60 de poliţişti şi vameşi pentru că au luat mită şi au "constituit un grup infracţional organizat" la punctul de frontieră de lângă Ucraina.

În decembrie, autorităţile europene se temeau de un "val de imigranţi moldoveni", în condiţiile în care România le permite acestora să "recupereze" cetăţenia română şi deci să circul mai liber în UE, aminteşte cotidianul. Şi mai uşor ar fi după aderarea României la Schengen. Răspunsul român: cifrele. 91.000 de dosare au fost depuse în 2010, iar cererile cresc. Însă procesul este de durată, 9-12 luni, iar probele ce trebuie aduse sunt numeroase. Dacă 1.500 de dosare au fost acceptate în 2008, numărul a fost 2.500 în 2009, 5.000 în 2010. Foarte departe de promisiunea preşedintelui Traian Băsescu, care dorea naturalizarea a "10.000 de cetăţeni moldoveni pe lună", în primăvara lui 2009, într-o tentativă de a calma criza dintre cei doi vecini, comentează L'Express.