"Le asigură și oferă și garanții suplimentare. De fapt, această Ordonanță, în primul rând, asigură o continuitate cel puțin în lupta cu corupția pentru a putea să ducem la bun sfârșit dosarele începute, în al doilea rând respectă exigențele impuse de CCR, stabilește cine și ce poate să facă (...), instituie un control suplimentar așa cum a cerut CCR. Acest control al modului în care vor fi puse în aplicarea mandatele de supraveghere tehnică se va realiza de judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție", a spus Kovesi la RRA, întrebată dacă OUG privind interceptările asigură exigențele statului de drept în România.
Ea a adăugat că judecătorii de la Instanța Supremă aprobă și autorizează mandatele de siguranță națională, precum și interceptările pe care procurorii anticorupție le solicită în activitatea lor.
"Sunt judecători imparțiali, independenți. Sunt, putem spune, judecătorii cei mai buni din țară pentru că sunt la ÎCCJ și aceștia, potrivit Ordonanței, semestrial sau ori de câte ori este necesar vor controla modul în care se pune în aplicare această măsură a supravegherii tehnice. Deci, practic va exista un dublu control, atât în ceea ce privește emiterea autorizațiilor de interceptare, pentru că în România pentru a putea intercepta o persoană în primul rând trebuie să ai un dosar penal, în al doilea rând, trebuie să ai anumite indicii că se comite o faptă penală sau se pregătește comiterea unei fapte penale, în al treilea rând trebuie să fie una din faptele prevăzute de lege", a afirmat procurorul șef. Kovesi a precizat că nu pentru orice infracțiune se pot solicita interceptări, ci doar pentru cele grave, care sunt definite de Codul penal, precum corupție, trafic de droguri, trafic de persoane, terorism, spionaj, trădare, omor și lipsire de libertate.
"Abia după ce sunt îndeplinite aceste condiții, un procuror poate solicita unui judecător emiterea unei astfel de autorizații. Cu această ocazie, judecătorul verifică și face un control extrem de riguros și ferm al propunerii procurorilor din punctul de vedere al legalității și al oportunității măsurii. Sunt situații în care judecătorii nu aprobă astfel de măsuri", a explicat șefa DNA.
Ea a subliniat că în Codul de procedură penală sunt prevăzute clar cazurile în care o persoană poate fi interceptată, menționând că cei care nu comit fapte penale grave "pot să se simtă foarte liberi pentru că niciodată nu vor putea fi interceptați".
"Este total ilegal să asculți o persoană dacă nu ai indicii că a comis o faptă de natură penală sau dacă nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege", a arătat șefa DNA. Kovesi a explicat că în cazul în care o persoană face o interceptare în afara cadrului legal, acest fapt reprezintă o infracțiune. "Această dezbatere la nivel național că toată lumea este ascultată este un mit care este spulberat prin datele statistice. Sunt foarte puține cazurile în care se procedează la interceptarea comunicațiilor. În dosarele DNA, mai mult de jumătate din dosarele noastre nu conțin astfel de interceptări", a punctat Kovesi.
