Curtea de Casaţie italiană a pronunţat miercuri două decizii împotriva Germaniei.

Într-unul dintre ele, Curtea italiană a apreciat că munca forţată la care au fost obligaţi prizonierii italieni în timpul nazismului a fost o "crimă împotriva umanităţii" şi că Germania nu poate invoca imunitatea de stat pentru a evita să plătească despăgubiri acestor "sclavi ai lui Hitler". Iar aceasta, cu toate că este vorba despre prizonieri de război, în mod normal excluşi de la despăgubiri.

Berlinul a anunţat vineri că va studia decizia instanţei italiene şi că îşi rezervă posibilitatea unei acţiuni în justiţie împotriva Italiei.

Potrivit cotidianului Sueddeutsche Zeitung, opţiunea unei plângeri la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga este luată în calcul şi Germania crede în şansele sale de câştig, în timp ce avocatul italian al celor 12 reclamanţi vrea câte 100 de milioane de euro pentru fiecare victimă.

Curtea de Casaţie italiană s-a pronunţat miercuri împotriva Germaniei în încă un dosar, la fel de incomod pentru Berlin, care se referă la revendicări ale supravieţuitorilor unuia dintre cele mai grave masacre comise în Grecia în timpul nazismului, masacrul de la Distomo. În 10 iunie 1944, o coloană a SS-ului a ucis 218 săteni, printre care mulţi copii, şi a ars acest sat din apropiere de Delphes.

Un tribunal grec a condamnat în 1997 Germania la plata a circa 9,5 miliarde de drahme (28,6 milioane de euro) către două familii din Distomo, dar Curtea Supremă elenă a dat înapoi în 2002, declinându-şi competenţa în acest caz. Victimele din Grecia s-au îndreptat atunci spre Germania, mergând până la Curtea Federală Germană şi Curtea Constituţională, însă fără succes.

Apoi, bazându-se pe dreptul european, au încercat să determine o instanţă italiană să pună sechestru pe bunuri imobiliare germane. Justiţia italiană a deschis calea spre aceasta în 2007, dar Germania s-a adresat Curţii de Casaţie italiene, care a acordat miercuri câştig de cauză reclamanţilor.

Afacerea Distomo a provocat deja dificultăţi diplomatice între Germania şi Grecia, tensiunile riscă să crească, apreciază Sueddeutsche Zeitung.

"Suntem în contact cu Guvernul italian în acest dosar", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Externe, Martin Jaeger. Potrivit lui, dreptul internaţional nu permite confiscarea de bunuri aparţinând statelor străine.

Germania refuză să plătească despăgubirile, considerând chestiunea victimelor naziste reglată prin acorduri bilaterale, cu Grecia în 1960 şi cu Italia în 1961. Jaeger a reamintit că 40 de milioane de mărci germane (70 de euro în prezent) au fost plătiţi atunci Italiei. În plus, 1,89 milioane de euro au fost plătiţi începând din 2000 unui număr de 3.395 de italieni de către Fundaţia de indemnizare a victimelor muncii forţate.

Germania a plătit "considerabil în ultimele decenii", a spus Jaeger. "Trebuie să respectăm principiul imunităţii statelor, altfel consecinţele sunt imprevizibile", a spus el.

În aceeaşi idee, Sueddeutsche Zeitung subliniază că algerienii ar putea cere despăgubiri Franţei, supravieţuitorii bombardamentului de la Dresda Marii Britanii, iar Serbia "nu ar mai avea viitor", având în vedere cât de multe ar fi cererile.