Foto: NewsIn

Sentinţa instanţei nu este însă definitivă, ea poate fi atacată cu recurs de către Ministerul de Finanţe.

"Cel mai mult m-a afectat perioada cât am fost ascultat cu microfoane, intră în intimitatea ta. N-a fost gândul de a obţine despăgubiri, am vrut să demonstrez că e posibil, că statul trebuie să aibă o răspundere şi o responsabilitate. Am vrut să arăt că statul, ca entitate, e responsabil când încalcă drepturi ale cetăţenilor", a explicat Toader.

Procesul este o premieră, Mircea Toader fiind primul român care acţionează statul în instanţă pentru persecuţiile suferite în perioada comunistă. Democrat-liberalul recunoaşte că ideea procesului îi aparţine soţiei sale, de profesie avocat, şi s-a conturat la scurt timp după ce liderul PD-L şi-a văzut dosarul de la CNSAS. De acolo a aflat de existenţa unei sesizări anonime în care era acuzat că ar deţine aur, valută şi aparatură electronică, sesizare care a generat urmărirea membrilor familiei lui şi percheziţii la domiciliu.

Mircea Toader e decis să nu renunţe la acţiune nici dacă sentinţa instanţei obţinută acum va fi atacată cu recurs.

Toader a fost filat şi anchetat de Securitate timp de trei ani, în perioada 1986-1988, când ocupa funcţia de director al Centrului de Perfecţionare a Personalului Navigant din Galaţi. Anchetarea sa de căre organele de Securitate a fost aprobată de senatorul PRM, Carol Dina, pe atunci prim-secretar PCR al judeţului.

Liderul PD-L figurează cu numele conspirativ "Ţuţu" în dosarul său de urmărit. După ce şi-a studiat dosarul, democrat-liberalul a declarat că a fost turnat la Securitate de doi colegi, "doi comandanţi de navă", cărora le făcea confesiuni. El a mărturisit că, în timpul anchetei, apartamentul său a fost percheziţionat şi a fost împânzit cu microfoane, fapt descoperit abia atunci când soţii Toader şi-au vândut locuinţa.

Mircea Toader a făcut public dosarul său de urmărit în octombrie 2006.