Jurnaliştii, trimişi prin lege la psiholog. Credeţi că ziariştii trebuie certificaţi prin lege?

Jurnaliştii ar trebui verificaţi anual psihologic pentru a-şi putea exercita meseria. E doar una din ideile prezente într-un proiect de lege depus la Senat de senatorul PNL Ioan Ghişe. Documentul, mult mai vast, mai prevede printre altele instituirea delictului de presă, adică „delictul civil săvârşit prin inserarea de informaţii, reflecţii sau comentarii în mass-media, despre fapte care nu au implicaţii asupra societăţii şi a cauzat o daună materială sau morală unei persoane". În plus, se înfiinţează un organism, denumit Ombusman-ul Mass-Media, care are rolul principal în supravegherea şi sancţionarea delictelor de presă, profesia de jurnalist se poate exercita numai de persoane care realizează producţii jurnalistice şi care posedă "Cartea de jurnalist".

Din proiectul de lege, nu lipsesc sancţiunile: jurnaliştii pot fi sancţionaţi disciplinar, în raport cu gravitatea faptelor, cu mustrare, avertisment, amendă de la două la zece salarii medii pe economie, interdicţia de a exercita profesia de la o lună la un an până la excluderea din profesie.

Proiectul de lege iniţiat de Ghişe şi care nu ar avea sprijinul PNL e doar cea mai recentă iniţiativă în acest sens depusă în Parlament în ultima vreme.

Olguţa Vasilescu vrea să elimine înjurăturile de pe internet

Colega de opoziţie a lui Ghişe, pesedista Olguţa Vasilescu anunţa recent că va iniţia un proiect de lege prin care să fie interzise prin lege înjurăturile pe forumurile portalurilor de ştiri. Vasilescu se gândea să pună această misiune pe umerii CNA, dar preciza că nu e încă fermă asupra acestui aspect.

"Nu mă gândesc neapărat la CNA, pentru că am văzut cu domnul Varujan Pambuccian nu doreşte să fie implicat CNA. Vom adopta un pachet legislativ mai vast. Internetul este necesar să existe o anumită reglementare. Problema nu e experienţa mea. Experienţa mea e una a tuturor femeilor din politică. Am primit ameninţări la adresa copilului meu şi nu sunt singura. Ţin foarte mult la protejarea copiilor. Am fost foarte surprinsă să aflu că pe site-ul celei mai importante agenţii de ştiri sunt obscenităţi. Chiar a venit nepoata mea recent la mine şi m-a întrebat ce înseamnă nu ştiu ce obscenitate pe care o citise în subsolul unei ştiri despre mine. Trebuie să ne gândim în primul rând la protejarea copiilor. Ideea unei legi a pornit şi de la discuţii cu mai mulţi jurnalişti, care mi-au cerut un asemenea proiect", spunea, pentru REALITATEA.NET, Olguţa Vasilescu.

Prigoană ar vedea presa scrisă sub controlul CNA

Puterea a fost cu atât mai puţin ferită de tentaţia de a se amesteca în presă. Pedelistul Silviu Prigoană are planuri cel puţin la fel de mari legate de media, precum Ghişe. După ce a iniţiat un proiect de legalizare a prostituţiei, Prigoană vrea să bage presa scrisă şi online sub controlul CNA. „Presa scrisă şi cea online nu sunt reglementate în acest moment. Iar în acest proiect de lege e vorba de tot ceea ce înseamnă informaţie. Se garantează că presa este liberă în România, dar cea scrisă şi online nu sunt reglementate. Cum tv-ul şi radioul au CNA care le reglementează în sensul în care nu ai voie să dai prostii pe tv, reclamă la ţigări, pornografie, tot la fel ar trebui să fie şi pentru presa scrisă. Eu am cerut ca presa şi site-urile de ştiri să intre în subsidiarul CNA. Vom vedea după ce iese legea ce facem cu CNA”, a declarat pentru REALITATEA.NET, deputatul PDL Silviu Prigoană.

„Ziarele scrise sau online vor trebui licenţiate. Dacă vrei să faci un ziar online sau printat trebuie să primeşte licenţă pe care o înnoieşti la nouă ani. Dacă scrii neadevăruri, inciţi la violenţă, dai pornografie, păţeşti ce păţesc şi televiziunile şi radiourile. Dacă tu ai o revistă pentru copii, cu abracadabra şi de fapt eşti o revistă porno.... trebuie să respecţi condiţiile de licenţiere. Într-o ţară civilizată totul este reglementat”, a adăugat acesta.  

Conform documentului înregistrat la Parlament, licenţa unei publicaţii din presa scrisă sau online poate fi suspendată pe o periodadă de 1, 3 sau 6 luni. Pentru presa scrisă şi online se adaugă şi sancţiunea mai sus-amintită, suspendarea licenţei, în situaţia în care, în termen de 10 zile, “la cererea persoanei vătămate” nu produce proba verităţii.

Cotroceniul nu a rămas nici el dator: campaniile de presă comandate – pericol de siguranţă publică

Nu doar parlamentarii sunt preocupaţi de presă, ci şi Palatul Cotroceni. În Strategia naţională de apărare trecută de CSAT, media apare şi ea. CSAT identifică, în document, principalele vulnerabilităţi ale României, printre acestea regăsindu-se şi "fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora", dar şi  "presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului". Crima organizată, presiunile şi influenţa pe care aceasta încearcă să le exercite asupra instituţilor statului, asupra mass media şi asupra unor reprezentanţi ai clasei politice este, de asemenea, un punct care poate afecta securitatea statului român.

Consilierul prezidenţial pe probleme de securitate naţională, Iulian Fota, a pus şi el paie pe foc, vorbind despre Strategia amintită. Chiar marţi: "Eu nu cred că ce face presa şi ce se întâmplă cu presa e numai treaba presei, atâta timp cât în orice societate democratică presa are un rol important, are putere şi puterea atrage după sine şi responsabilitate. De ce pe partea guvernamentală, unde iarăşi exsită o putere, trebuie să existe o responsabilitate, şi pe partea cealaltă acest lucru nu ar mai fi valabil? Noi am crezut că există suficiente elemente să exprimăm o teamă, teama că undeva în viitor este posibil ca cineva să fie tentat, folosind această putere pe care mass media o are, să o folosească în interes privat şi chiar în interes antinaţional", a mai spus consilierul prezidenţial.

Lăzăroiu: Presa a pierdut războiul cu democraţia

Consilierul prezidenţial pe probleme de strategie politică, Sebastian Lăzăroiu, a vorbit şi el la Realitatea TV despre duelul presă-democraţie: „ Presa l-a pierdut (războiul cu democraţia, n.red. ) şi nu a părut să înveţe foarte mult. Mă uit la televizor, s-au mai schimbat câte ceva. Presa a falsificat democraţia timp de şase luni, prezenta lucrurile altfel decât erau şi dădea senzaţia că există un singur candidat. 90% din presă a susţinut un singur candidat. În interiorul presei a existat o pluralitate, dar expresia presei a fost alta. Ar fi câştigat oameni care ar fi fost în spatele presei. În general în toate ţările democratice, presa nu este un război al democraţiei".

Ghişe, “recidivist”

Liberalul Ioan Ghişe nu este la prima tentativă de a reglementa presa. În urmă cu ceva ani, alături de fostul senator PRM Gheorghe Funar, acesta a fost iniţiator al legii “ştirilor pozitive”, unul ce ar fi obligat o parte a mediei să transmită şi ştiri pozitive în proporţie egală. Legea a fost însă declarată neconstituţională şi abandonată ulterior.

Asociaţiile profesionale resping aceste proiecte

Clubul Român de Presă, Convenţia Organizaţiilor de Media sau Mediasind au respins de fiecare dată aceste proiecte de lege. Acestea au pledat pentru nevoia de autoreglementare a mass-mediei.