Judecătorii Popa şi Bârsan au cele mai multe şanse în cursa pentru şefia ÎCCJ, spun magistraţii

Consiliul a stabilit că aşteaptă soluţia instanţei supreme în legătură cu contestaţiile faţă de numirea la conducerea CSM a Floricăi Bejinaru şi Graţiana Isac, pentru a lua o hotărâre.

Gabriela Bârsan, Elena Cârcei, Dănuţ Cornoiu, Livia Doina Stanciu şi Rodica Aida Popa sunt judecătorii care şi-au depus candidaturile pentru preşedinţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit CSM. Acesta este al doilea concurs organizat pentru şefia ÎCCJ, după ce Lidia Bărbulescu, preşedintele interimar, nu a fost numită în funcţie de şeful statului după câştigarea concursului.

Rodica Aida Popa şi Cornelia Bârsan au cele mai multe şanse să câştige un mandat pe funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, au declarat, pentru NewsIn, mai mulţi magistraţi.

Rodica Aida Popa a reprezentat România în Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni şi a avut o poziţie fermă împotriva deciziei parlamentarilor români din 2006, prin care statul român putea recupera sumele primite sancţiune de la CEDO de la judecătorii români care au dat deciziile contestate la Curtea de la Strasbourg.

Potrivit unor surse din magistratură, Popa este bine privită la nivel internaţional datorită activităţii sale în Consiliul Consultativ, CV-ul său recomandând-o pentru şefia ÎCCJ, spun magistraţii. Totuşi, Aidei Popa i se reproşează că nu a luat o poziţie publică faţă de problemele magistraţilor.

În ceea ce o priveşte pe Gabriela Bârsan, surse din rândul judecătorilor au calificat-o drept cea mai potrivită pentru funcţia de preşedinte al ÎCCJ, având în vedere experienţa pe care o are în magistratură. De asemenea, mai mulţi judecători au declarat, pentru NewsIn, că preşedintele Secţiei de Contencios Administrativ a ÎCCJ este singura de la această instanţă care a reuşit, prin organizarea de întâlniri regulate între magistraţi, să unifice practica judiciară. Cu toate acestea, unii judecători spun că desemnarea sa ar putea fi pusă sub semnul întrebării din cauză că soţul acesteia, Corneliu Bârsan, este judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Alţi judecători consideră că nu se pune problema unui conflict de interese între Corneliu Bârsan şi soţia sa în cazul în care ar ocupa funcţia de preşedinte al ÎCCJ.

În ceea ce îl priveşte pe Dănuţ Cornoiu, judecător la Secţia Civilă a ÎCCJ, şi el candidat pentru preşedinţia acestei instanţe, surse din magistratură spun că ar avea cele mai mici şanse de a fi ales, având în vedere sancţionarea sa disciplinară de către CSM.

De asemenea, Livia Stanciu şi Elena Cârcei sunt cotate cu destul de puţine şanse, având în vedere că nu s-au făcut remarcate până în prezent.

Potrivit legii, preşedintele ÎCCJ este numit de preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Şeful statului nu poate refuza numirea în functie decât motivat, aducând la cunoştinţa CSM motivele refuzului. Numirea se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată.

CSM a decis că nu este cazul să ia nicio hotărâre în privinţa efectelor atacării în contencios administrativ a numirii în funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului.