John McLaughlin de pe scena Premiilor Grammy, pe scena Sălii Palatului - VIDEO

John McLaughlin vine pentru a treia oară la Bucureşti, au anunţat organizatorii evenimentului  Media Services Events. De curând artistul a mai adaugat un premiu Grammy colecţiei sale, având în acest moment nu mai puţin de 13 astfel de premii.

Turneul de promovare a noului album John McLaughlin - The 4th Dimension intinulat "To the One" se va desfăşura în perioada aprilie – mai 2010 în Europa şi în noiembrie – decembrie pe teritoriul American. Despre acest album artistul declară: "Sper să găsiţi acel ceva în muzica pe care o cântăm, care să vorbescă în moduri pe care nu le-aţi mai auzit vreodată". Maestrul chitării va face o oprire şi la Bucureşti, pe data de 17 mai. Preţurile biletelor sunt 50, 100, 150, 200, 300 RON.

Veteran maestru al chitării, John McLaughlin a câştigat un loc de onoare în panteonul artiştilor ce stăpânesc instrumentul cu şase corzi. Virtuozitatea sa s-a remarcat începând cu anii 1960 - când a fost chitarist electric în trupa rock a lui Georgie Fame - Blue Flames - în numeroase cadre divergente de-a lungul fericitei sale cariere. Acela a reprezentat punctul de pornire a acoperirii unui vast teritoriu muzical.

La sfârşitul anilor ’60, începtul anilor ’70, McLaughlin a explorat fuziunea jazz-rock-electric cu Tony Williams pe albumul Lifetime şi cu reputatul Miles Davis prin proiectele Bitches Brew, On the Corner şi Live at the Cellar Door. Prin intermediul acestor proiecte artistul a ajuns să colaboreze cu Chick Corea.

McLaughlin şi-a format şi propriul grup seminal de fusion - Mahavishnu Orchestra - care a pătruns pe piaţă prin intermediul a două blockbustere artistice şi comerciale - The Inner Mounting Flame (1971) şi Birds of Fire (1972).

Deşi era un adevărat supererou al fusion-ului, McLaughlin s-a dovedit a fi un maestru care nu se mulţumea prea mult timp cu interpretarea într-un orizont previzibil. S-a afundat, prin urmare, în magia chitării acustice, colaborând cu percuţionistul indian Trilok Gurtu şi înregistrând un superb omagiu acustic adus lui Bill Evans, Time Remembered.

McLaughlin l-a mai însoţit în turneu pe celebrul chitarist spaniol de flamenco, Paco de Lucia, a compus două concerte pentru chitară clasică şi orchestră, extrem de apreciate de către critici. Nu s-a oprit aici şi a explorat muzica clasică indiană cu influenţe jazz, cântând cu trupa sa, Shakti. Ulterior a revizitat grupul prin turneul extins Remember Shakti.

În 2005 McLaughlin a înregistrat "Thieves and Poets", primul său album de studio după o pauză de 6 ani. Materialul a inclus înălţătoarea sa suită cu accente clasice, pentru chitară şi orchestră, în trei părţi, interpretată de el şi Die Deutsche Kammerphilharmonie (Filarmonica de Camera Germana), sub bagheta dirijorului Renalto Rivolta.

În ultimii ani, output-ul înregistrat al lui McLaughlin s-a extins. La lansarea albumului său electric din 2006, "Industrial Zen", artistul a spus: "Sunt un muzician vestic, iar disciplina mea este jazz-ul. Vreau să depun mărturie rădăcinilor mele [jazz-rock]."

Materialul său, Floating Point, o alta întâlnire a electricului cu o trupă de muzicieni indieni, a fost aclamat de DownBeat ca fiind "o piatră de căpătâi a muzicii [sale], marcata de detaliu, subtilitate şi de interpretări extraordinar de mişcătoare."