Japonia: Riscurile de contaminare cu radiaţii, mai mici decât panica

Totuşi, vecinii Japoniei au considerat necesar să ia măsuri de precauţie - pentru a nu folosi chiar termenul panică: la Beijing şi Shanghai, stocurile de sare din supermarketuri s-au epuizat, chinezii crezând - în mod greşit, precizează AP - că îi poate proteja de radiaţii, iar ruşii s-au orientat spre alge - care într-adevăr conţin iod, bun contra radiaţiilor, dar şi vin roşu, recomandat de autorităţile sovietice şi după dezastrul de la Cernobâl.

Tehnic vorbind, în acest moment centrala Fukushima Dai-ichi prezintă două pericole - unul provenind de la miezurile reactoarelor, iar celălalt de la rezervoarele de combustibil uzat. Ambele surse emit cantităţi ridicate de radiaţii, iar dacă autorităţile nu vor reuşi să scadă temperatura, nivelul de iradiere poate creşte periculos.

Cel mai expuşi sunt lucrătorii care s-au apropiat cel mai mult de reactoarele cu probleme. Un nivel ridicat de expunere poate provoca arsuri şi simptome de iradiere, incluzând greaţă, vomă, căderea părului, deteriorarea celulelor sangvine.

Cel mai grav risc imediat pentru cei care au stat cel mai aproape de sursa de radiaţii îl constituie cancerul tiroidian. Acesta poate fi prevenit însă prin administrarea de iod.

Experţii au spus în mod repetat că toţi cei aflaţi la o distanţă de minim 20 de km sunt în siguranţă. Evacuarea locuitorilor din zonă s-a făcut de altfel pe o rază de 20 km. În plus, autorităţile le recomandă celor aflaţi la o distanţă între 20 şi 30 km să stea în interior, cu geamurile închise.

Guvernele străine au fost mai precaute: Washingtonul i-a sfătuit pe americani să plece la 80 de km de centrală, iar unele ţări europene le-au cerut cetăţenilor lor să plece din Tokyo, care se află la 220 km.

'Chiar dacă, să spunem, un terorist reuşeşte să ajungă la barele de combustibil de la centrală şi le aruncă în aer cu dinamită, tot nu se vor răspândi la fel de multe radiaţii ca după o bombă nucleară' - a dat asigurări Gerald Laurence, profesor la Universitatea Adelaide din Australia.

Este adevărat, a admis el, contaminarea se poate extinde prin vânt. Temerile în acest sens au determinat autorităţile americane să instaleze un număr sporit de staţii de monitorizare pe Coasta de vest şi în teritoriile din Pacific, dar oficialii americani continuă să susţină că radiaţiile provenite de la Fukushima nu pot ajunge la un nivel periculos în SUA.

Pe termen lung, va fi necesară monitorizarea solului şi a culturilor din zonele din apropiere de centrală, iar vitele nu trebuie lăsate să pască în anumite zone, pentru ca radiaţiile să nu ajungă în lapte, a adăugat Laurence. După dezastrul de la Cernobâl din 1986, unde cantitatea de radiaţii emisă a fost mult mai mare, acestea au rămas în sol şi au afectat iarba şi culturile, contaminând laptele şi carnea şi după câteva zeci de ani.

Dar, după cum a dat asigurări John Beddington, înalt consilier ştiinţific al guvernului britanic, chiar dacă în Japonia s-ar întâmpla scenariul cel mai grav - cu material nuclear aruncat la 500 de metri în aer, vânt puternic spre Tokyo şi rafale de ploaie - tot nu va fi la fel de rău ca la Cernobâl, care rămâne cel mai mare dezastru nuclear din lume.

Mai există încă un scenariu apocaliptic - prezentat într-un studiu din 2000 al Comisiei de reglementare nucleară a SUA /NRC/ -, dar care este, de asemenea, improbabil să se concretizeze. Potrivit acestuia, până la 26.000 de oameni ar putea muri de cancer pe o rază de 807 km, în cazul unui incendiu la rezervoarele de combustibil uzat ale unei centrale nucleare, însă acest scenariu se referea la o cantitate mai mare de combustibil decât există la Fukushima, la un reactor mai puternic şi la un eveniment în care nu s-a putut face în prealabil evacuarea localnicilor.