Iranul are rachete care pot atinge România, spune secretarul general NATO

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a acuzat sâmbătă Iranul că îşi ascunde intenţiile reale în legătură cu programul său nuclear, ce reprezintă o ameninţare pentru Europa, şi a avertizat că ţări precum România, Bulgaria, Grecia şi Turcia pot fi lovite de rachete ale republicii islamice.

Secretarul general al NATO, care vorbeşte la forumul de la Bruxelles, a acuzat Teheranul că se joacă "de-a v-aţi ascunselea cu comunitatea internaţională" şi că a respins toate ofertele de cooperare formulate de Statele Unite, europeni şi nu numai, relatează United News Network.

În prezent, Iranul dispune de rachete care pot atinge ţări membre NATO precum Grecia, Turcia, România şi Bulgaria, dar lansarea unei rachete în spaţiu, făcută de curând de republica islamică, reprezintă o etapă cheie în dezvoltarea rachetelor intercontinentale, ce ar ameninţa întreg continentul european şi Rusia.

Preşedintele rus a sugerat sâmbătă că ţara sa ar putea susţine eventuale sancţiuni împotriva Iranului. "Suntem convinşi că drumul sancţiunilor nu este cel optim. În acelaşi timp, nu putem exclude posibilitatea ca evenimentele să ia această direcţia", a declarat preşedintele rus într-un mesaj adresat liderilor Ligii Arabe, reuniţi în Libia.

Preşedintele american Barack Obama încearcă să obţină susţinerea Moscovei pentru a impune noile sancţiuni Iranului, pe care occidentalii îl suspectează că încearcă să obţină arme nucleare sub acoperirea programului de cercetare civilă.

ONU nu poate impune aceste sancţiuni dacă Moscova se opune, deoarece Rusia deţine drept de veto în Consiliul de Securitate.

În ultimele şase luni, Rusia pare din ce în ce mai iritată de Iran, după ce a susţinut regimul ani la rând, şi a lăsat să se înţeleagă în mai multe rânduri că ar putea susţine sancţiuni împotriva republicii islamice.
Consiliul de Securitate al ONU a adoptat deja cinci rezoluţii, dintre care trei însoţite de sancţiuni, pentru a cere Iranului să renunţe la activităţile nucleare, în special la îmbogăţirea uraniului. Teheranul, care susţine că programul său este paşnic, le-a ignorat pe toate.

De asemenea, Anders Fogh Rasmussen a cerut sâmbătă Uniunii Europene să găsească acorduri cu Turcia în sectorul apărării şi securităţii. Relaţiile oficiale între NATO şi UE sunt blocate de ani de zile de diferendul turco-cipriot, pe lângă lipsa de entuziasm a mai multor ţări membre UE de a favoriza negocierile purtate din 2005 cu Ankara în vederea aderării.

"De ce nu încheie UE un aranjament de acest tip cu Turcia", a spus Rasmussen în legătură cu dorinţa Ankarei de a face parte din Agenţia europeană pentru apărare, un organism de cercetare şi dezvoltare militară. Această cerere intervine în condiţiile în care Novergia, un alt stat membru NATO, dar nu şi UE, a fost inclusă în agenţie.

"Turcia are al doilea contingent ca mărime din Bosnia, în cadrul operaţiunii UE (...), dar UE nu le permite celor care nu sunt membri să aibă un cuvânt de spus, deşi contribuie la misiune", a declarat el.