"Nimeni nu ar fi dat aceşti bani dacă riscul prăbuşirii nu ar fi fost real", a spus directorul TNB. "Nimeni nu ar fi pornit lucrări care durează trei ani, dacă nu ar fi fost acest pericol, când depăşirile noastre în ceea ce priveşte spectatorii şi încasările sunt substanţiale", a mai spus acesta. Arhitectul-şef al noii clădiri a TNB, Romeo Belea, prezent, de asemenea, la conferinţă, a spus că TNB, aşa cum este în prezent, are un risc seismic major la cutremure de 5-6 grade pe scara Richter.
Perioada de execuţie a lucrărilor de reabilitare este de 28 de luni. În prezent, pe şantierul de la faţada teatrului lucrează 150 de muncitori şi, pe parcurs, în funcţie de evoluţia lucrărilor, numărul acestora va creşte. În timpul lucrărilor, cel puţin o sală de joc va fi disponibilă.
Lucrările de reabilitare a Teatrului Naţional Bucureşti, un proiect iniţiat în 2007, au început în luna martie şi urmează ca Teatrul de Operetă "Ion Dacian" şi Centrul Naţional al Dansului să părăsească definitiv acest imobil în care şi-au desfăşurat activitatea. Potrivit lui Ion Caramitru, CNDB va avea spaţiu de birouri la Sala Palatului, având disponibilă pentru spectacole Sala Atelier a TNB, în fiecare marţi.
Lucrările de reabilitare a TNB se vor desfăşura în trei etape, începând cu demolarea aşa-numitei "bomboniere", clopotul de beton armat care a fost aplicat pe zidurile vechi, ceea ce va antrena mutarea CNDB, a Lăptăriei lui Enache şi a depozitelor Muzeului Naţional de Artă Contemporană (MNAC), continuând cu consolidarea întregii clădiri, ceea ce va afecta birourile, depozitele, cabinele şi atelierele TNB, Sala Atelier a teatrului şi Sala Studio a Operetei, şi terminând cu intervenţia la Sala Mare, care va avea la final 850 de locuri, cât a avut iniţial, a explicat Ion Caramitru.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M