Ion Caramitru: Criza "joacă" în interesul teatrului, e incredibil câţi spectatori avem

Directorul Teatrului Naţional Bucureşti (TNB), Ion Caramitru, spune într-un interviu pentru NewsIn că recesiunea financiară "joacă" şi în interesul teatrului, lucru demonstrat de spectacolele jucate cu casa închisă şi de depăşirea cu 180% a numărului de bilete vândute.

Reporter: Care sunt premierele TNB din viitorul apropiat?

Ion Caramitru: În momentul de faţă, sunt în lucru trei spectacole, în ordine: "Livada de vişini" de Cehov, în regia lui Felix Alexa, la Sala Amfiteatru, în care joacă mulţi actori, printre care Maia Morgenstern şi Şerban Ionescu. Apoi, la Sala Mare, în regia lui Horaţiu Mălăele, o piesă de Sean O'Casey, marele dramaturg irlandez, "S-a sfârşit cum a început", o piesă cu trei personaje, în care trioul comic este jucat de Vlad Ivanov, Daniel Badale, Victoria Dicu. La Sala Atelier, o piesă de Leonid Dimov, celebrul poet care a făcut parte dintre cei interzişi, oniricii din perioada ceauşistă, în regia lui Alexandru Tocilescu. În partea a doua a stagiunii, suntem în tratative cu regizorul Alexander Morfov, cel care a prezentat marţi (2 martie - n.r.), la noi, în Sala Mare, spectacolul "Exilaţii", de la Teatrul Naţional din Sofia, cu care vrem să facem o colaborare. Continuăm să ne gândim la piesele româneşti câştigătoare de premii Uniter şi avem acum în stadiul de discuţii distribuţia pentru "Spitalul special" de Iosif Naghiu. În rest, avem 46 de titluri care se joacă în patru săli, între 20 şi 23 de spectacole pe săptămână.

Reporter: Cum afectează criza financiară activitatea TNB? Există proiecte pe care nu le veţi putea materializa anul acesta din lipsa banilor?

Ion Caramitru: Criza financiară ne afectează, cum să nu. Câtă vreme bugetul Ministerului Culturii este afectat, evident că şi noi, cei care suntem subvenţionaţi de el, avem probleme. Cele mai costisitoare proiecte la Teatrul Naţional Bucureşti sunt cele de la Sala Mare, unde o montare costă cât pentru trei piese la celelalate săli. În 2010, noi am fi vrut să realizăm trei spectacole la Sala Mare, probabil că vom face doar două. Trebuie să ne adaptăm, asta este situaţia. Mai sunt, desigur, şi inconvenientele destul de grave ale interzicerii cumulului salariu/pensie, 17 din 19 actori de bază ai teatrului alegând pensia. Au renunţat la salariu pentru pensie, iar acum îi plătim per spectacol - lucru care costă teatrul de trei ori mai mult. Nu putem angaja actori tineri şi nu îi putem promova pe cei activi.

Există şi partea în care, aparent, criza "joacă" în interesul teatrului: faptul că nu se găsesc bilete, că sunt cozi, că cerinţele sunt mari, avem depăşiri de până la 180% la numărul de spectatori şi la bilete vândute, e incredibil. Aţi văzut, restaurantele sunt goale, oamenii nu se mai duc în excursii, la noi un bilet costă între 10 şi 40 lei. Lumea vine la teatru şi pentru că biletele sunt ieftine. Probabil că şi competiţia cu televiziunea ne ajută, ţinând cont de calitatea majorităţii programelor TV.

"Sper că se va reveni asupra deciziei privind cumulul pensiei cu salariul"

Reporter: Cum staţi cu banii pentru salarii? Vă ajung până la sfârşitul anului?

Ion Caramitru: Salariile sunt prevăzute prin lege, se plătesc însă pe calculaţia nouă. Cu sporurile tăiate, cu interzicerea de a mai plăti ore suplimentare, prime şi al treisprezecelea salariu. Evident că oamenii pierd din venituri, mai grav e că nu poţi premia excelenţa în munca noastră. Nu mai vorbesc de orele suplimentare, care sunt indispensabile şi nu mai pot fi plătite.

Reporter: Care este punctul dumneavoastră de vedere în problema pensiilor pentru artişti?

Ion Caramitru: Nu s-a făcut un studiu de piaţă ca să se ştie care e situaţia. Lucrul ăsta trebuie făcut cu atenţie şi cu bunăvoinţă. Dacă am lua în calcul cifra dată de ANUC (Alianţa Naţională a Uniunilor de Creatori din România - n.r.), s-ar însuma vreo 12.000 de persoane, şi active, şi pensionari. Cum dai pensiile în domeniul artelor?! Trebuie să ai nişte criterii. Eu sper că se va  reveni asupra deciziei cu acest cumul. Acolo e o problemă, e o discriminare care poate fi atacată în justiţie şi, după cum am aflat, mulţi au şi făcut-o. Cei care au pensie mai mare de 16 milioane vechi o au pentru că au avut poziţii mai bune, un profesionalism mai accentuat, poate şi mai mulţi ani de vechime. E o discriminare, de ce 16 şi nu 18? Celui care vrea să cumuleze i se poate reduce pensia la 16 milioane, iar când va renunţa la cumul se poate întoarce la pensia de bază. Noi am făcut calculul clar şi l-am trimis şi la guvern, şi la parlament. Oamenii care au plecat din Teatrul Naţional, renunţând la cumul, primesc acum mai mulţi bani decât primeau ca salariu, aproape de trei ori mai mult. Pentru că jucând cu contract per spectacol, ca vedete, îşi negociază prestaţiile. Imaginaţi-vă că aceşti 17 oameni de prim rang, Victor Rebengiuc, Sanda Toma, Ileana Stana Ionescu, Mircea Albulescu, Rodica Popescu Bitănescu şi toţi ceilalţi până la 17, sunt colaboratori în 40 din cele 46 de spectacole ale teatrului. Avantajul de a-şi fi păstrat cumulul se leagă de faptul că erau plătiţi şi în lunile de vară, iar fiecare an se adăuga la pensie. În toată ţara sunt 95 de oameni, care făceau cumul salariu/pensie, o picătură într-un ocean.

Reporter: Când va fi licitaţia pentru lucrările de renovare a TNB?

Ion Caramitru: S-a produs prima fază a licitaţiei internaţionale, la care s-au prezentat zece firme, dintre acestea patru sunt străine - italieni, spanioli şi austrieci. În momentul de faţă, Ministerul şi Comisia de evaluare analizează ofertele, eligibilitatea lor şi bonitatea. Urmează licitaţia electronică, în care se dezbate preţul, apoi perioada de contestaţii. Dacă totul merge bine, sperăm să înceapă lucrările în luna iunie. Vor fi aproape trei ani de şantier, cum este prevăzut în caietul de sarcini, şi sunt trei etape. Începe cu faţada la Sala Mare, continuă cu celelalte spaţii, apoi se revine la Sala Mare, unde se modifică interiorul. Se reduce mărimea sălii de la 1.100 la  850 de locuri, cum era iniţial. În faţă, va fi un spaţiu de promenadă, iar în interiorul teatrului, care va fi deschis de dimineaţa până seara, vor fi librării, cafenele, galerii de artă. Lumea va putea intra, se va putea bucura de tot ce poate oferi un asemenea edificiu, aşa cum e în astfel de instituţii în aproape toată lumea.

Reporter: Vă menţineti intenţia de a da în judecată Ministerul Culturii pentru recuperarea sporurilor restante?

Ion Caramitru: Am acţionat deja în instanţă, pentru recuperarea unor sporuri legale care nu au fost acordate. Numai prin hotărâre judecătorească se pot recupera drepturile neonorate.

Reporter: Sunteţi în proces cu Mediapro Music pentru drepturile de autor privind melodia "Bună seara iubito". V-au contactat cei de la casa de discuri pentru o eventuală înţelegere?

Ion Caramitru: Am vorbit cu ei înainte, telefonic, şi s-au arătat miraţi. Au fost negocieri şi la nivelul avocaţilor până să înceapă procesul, dar nu s-a rezolvat nimic şi am mers în instanţă. Se încalcă dreptul de autor tot timpul, au mai fost procese cu astfel de situaţii, cum a fost cel cu Gigi Becali care i-a luat imaginea lui Amza Pellea din "Mihai Viteazul", pentru campania electorală.

Reporter: Cum a "supravieţuit" Cafeneaua actorilor atâta timp lângă TNB?

Ion Caramitru: Pe baza unui contract ilegal, pentru că Opereta nu avea dreptul să îl încheie, ea având dreptul să folosească spaţiul numai pentru activitatea de repetiţii şi spectacole. Că a avut acest contract e una, că s-au extins ilegal e alta. În acel contract, Cafeneaua avea aproape 400 de metri închiriaţi şi acum, când s-a făcut intabularea întregului imobil al TNB, s-au găsit 800 şi ceva de metri. S-au extins ilegal pe un spaţiu pentru care nu au plătit nimic, ca să nu mai vorbesc de construcţia pe care o au acolo, care e fără autorizaţie de construcţie. Am avut proces, l-am câştigat şi vom merge până la capăt nu numai pentru că este ilegal, ci şi pentru că tot ce e aici trebuie eliberat pentru şantier. Tot ce e construit în afara clădirii este obligatoriu să fie îndepărtat. Am recuperat şi parcarea din faţa teatrului, fostă Dalli, care va fi folosită pentru organizarea de şantier ca apoi sa devină parc. Suntem la kilometrul zero al Bucureştiului, iar TNB va fi o prezenţă culturală foarte importantă. Aici e şi Universitatea, e şi Muzeul Şuţu, oraşul vechi...Un loc extrem de important pentru capitala ţării.

Reporter: România anului 2010? Cum se vede viitorul?

Ion Caramitru: Anul ăsta a început sub cele mai rele auspicii, e foarte întunecat. Criza e mai gravă decât în 2009, când, fiind an electoral, a fost uşor eludată. Oamenii sunt speriaţi, se reduc salariile, posturile se vacantează, e foarte greu. Politic nu mai vorbesc, partidele nu pot ieşi din nebulozitate, aleşii locali sau parlamentarii care păreau inamovibili sunt în anchete penale. Se fură la vedere aproape. Ce viitor? Viitorul e în trecut, totdeauna când vreau să dau exemplul unei Românii adevărate, în plină dezvoltare, mă gândesc la anii dintre cele două războaie mondiale, când, din punct de vedere politic, România avea cea mai democratică constituţie europeană, exista o monarhie constituţională, aveam viaţă politică cu trei partide principale, care se luptau politic, dezvoltarea economică era uriaşă, investiţiile fenomenale, americanii făceau telefoanele, nemţii şoselele, italienii căile ferate. Leul era convertibil, mergeai la Paris şi plăteai direct în lei. Tranzacţiile în timpul crizei mondiale, în România se făceau în aur. România era numită Elveţia Balcanilor, de ce oare? Bucureştiul era Micul Paris, deci poţi spune că viitorul e în trecut.

Reporter: Cine credeţi că va fi preşedintele României în 2014?

Ion Caramitru: Nu-l întrevăd dintre cei care se exprimă acum politic, nu văd pe nimeni. Problema preşedintelui României trebuie regândită. Să ne uităm la ţările democratice, preşedinţii nu au putere politică şi militară. La noi aşa cum a dorit Iliescu, pe tipicul vechi, ceauşist, preşedintele e şeful suprem al Armatei, controlează serviciile secrete, numeşte primul ministru şi aşa mai departe. Are o putere aproape absolută. Să ne uităm în Austria sau Germania, preşedinţii sunt mai mult onorifici, cancelarul este cel care gestionează treburile statului. Preşedintele nu trebuie să atingă asemenea probleme. Aici, la noi, de asta au şi fost acele "divorţuri" de-a lungul anilor dintre preşedinţi şi prim-miniştrii.