Expansiunea capuşelor este rapidă şi se consideră că în America boala Lyme a devenit la fel de răspândită ca şi SIDA, iar Europa este invadată deja de capuse existând chiar în Letonia păduri care sunt interzise publicului datorită invaziei de căpuşe .
Căpuşele se pot găsi atât în grădina casei în care locuiţi precum şi în parcuri publice,terenurile de sport,pe iarbă sau gazon, pe pomii din livada sau în padure şi chiar şi pe animalele noastre de casă ( câini şi pisici). Locurile favorite sunt padurile umede, unde temperatura este cuprinsă între 7 şi 25 C iar dacă afară e cald şi uscat capuşele se ascund în pământ, sau sub vegetaţie.
Capuşa caută surse din care să se hrăneasca cu sânge: un om sau animal iar înainte de a muşca capuşa secretă o substanţa anestezică astfel încât majoritatea oamenilor nici nu simt când sunt muşcaţi.
Riscul de a fi muscaţi creşte în sezonul cald datorită hainelor sumare. De aceea este bine de evitat deplasarea în zone cu tufişurile umede sau pe sub arbori unde riscul de a găsi colonii de capuşe este mare. Atenţie sporita la copii! - ei sunt cei mai expuşi datorita locurilor de joacă şi nici nu relatează această muşcătură.
Tudor Ciuhodaru, medic primar Urgenţe de la Spitalul "Sfântul Ioan" din Iaşi, explică riscurile la care ne expunem dacă suntem muşcaţi de căpuşe.
Transmiterea bacteriei Borrelia este asigurată de femele şi de pui de capusă (nimfele) dar în timp ce capuşa adultă este vizibila pe piele ( deşi poate fi mascată de zonele piloase), nimfele sunt foarte mici şi nu se văd cu ochiul liber cu uşurinţă (punct mic negru cât un vârf de ac).
Pentru ca o persoană să aibă boala Lyme trebuie:
- să fi fost muşcată de o capuşă sau de o nimfă
- capuşa respectivă să fi fost purtătoare de bacterii Borelia burgorferi (20% din capuşe sunt purtătoare de bacterii dar procentajul variază în funcţie de regiune)
Boala Lyme mai este supranumită şi "boala cu 1000 de feţe" din pricina faptului că, afectând întregul organism, simptomele ei mimează foarte bine simptomele altor boli.
Se spune chiar ca ar putea "copia" simptomele a circa 200 de boli.
Simptome ale bolii Lyme: pată / pete care se muta pe corp (ECM - eritemul cronic migrator - faza incipienta a bolii - Lyme stadiul 1),transpiraţii puternice, febră, dureri musculare (ca după o gripa), dureri de cap (ca după o gripă), pată roşie la locul muşcăturii de capuşă , stare slabiciune, oboseală marcată, tulburări de somn, tulburari de vedere (privire încetoşată, dublă, chiar disparitia câmpului vizual), dureri articulare (Lyme stadiu 2 - faza deja cronica / vechime peste 6 luni de la debut), dureri în tendoane, calcaiul lui Ahile, etc., dureri şi/sau usturimi în muschi, tulburări cardiace şi neurologice (stadiul 3), amorţeli ale membrelor, capului, etc., înţepături (ca acele de cactus), furnicături (ca şi cum s-ar misca pe piele nişte furnici), urzicături (ca şi cum ai fi fost urzicat), tulburari de înghiţire, tulburări de urinare (frecvent, senzaţia imperioasă de a urina), ameţeli, dureri de cap, senzaţia de "nisip în ochi" sau "urzicături în ochi", etc., paralizii ale feţei sau ale membrelor, tulburări psihiatrice: depresie, anxietate, atacuri de panică, obsesii, fobii, tulburări emoţionale (care mimează bipolaritatea), şi de aceea mulţi pacienti ajung să nu fie diagnosticaţi sau sunt diagnosticaţi greşit ca având: "scleroză multiplă", "reumatism" sau "poliartrită reumatoidă", "tulburări psihiatrice" (depresie, anxietate, obsesii sau tulburări obsesiv-compulsive, bipolaritate, etc.), "neuropatie alcoolică" sau "neuropatie diabetică" etc.
Boala Lyme este de fapt o infecţie sistemică ce cuprinde întregul organism şi parcurge 3 stadii mai mult sau mai puţin distincte:
Stadiul 1 - Eritemul cronic migrator (ECM) - Borelioza Lyme începe de obicei cu o leziune tegumentară caracteristica, extensivă eritem migrator (stadiul 1, infecţie localizata).
Stadiul 2 - Infecţie diseminată –( zile până la saptămâni) în care spirochetele se răpândesc prin sânge spre numeroase zone diferite.
Stadiul 3 - Infecţie persistentă – ( Luni până la ani ) urmând de obicei perioadelor de infecţie latenta, pot apărea semnele unor complicatii grave.
Ce trebuie să ştim/ să facem :
Evitarea zonelor în care riscul de a fi muscaţi de colonii de capuşe este mare;atenţie la locurile de joacă ale copiilor şi îmbrăcămintea adecvată numai cca.30% din bolnavii de Lyme îşi amintesc că au fost muscaţi( datorita secreţiei anestezice şi dimensiunilor mici).
Căpuşa adultă poate fi vazută cu ochioul liber şi trebuie scoasă imediat iar nimfele arată ca un punct negru cât un vârf de ac. Nu strângeţi căpuşa care v-a muscat între degete pentru că pompaţi tot conţinutul din intestinele sale (conţinând microbi) trece în sangele dumneavoastră. Nu trebuie folosit eter sau alt produs anestezic care o poate determina să regurgiteze sângele din abdomen în întepătură.Capuşa este scoasă prin intervenţie chirurgicală cât mai urgent.
Dacă aţi încercat să scoateţi capuşa cu o pensetă şi capul ei s-a rupt şi a rămas în piele, prezentararea la medic de urgenţă pentru extragerea chirurgicală este obligatorie, pentru prevenirea infecţiei şi complicaţiilor.
Diagnosticul este pus cu dificultate chiar şi de un medic experimentat iar antibioterapia este necesară. Tineţi minte data la care capuşa a fost scoasă de pe corp pentru a urmări apariţia oricăror simptome "curioase". (în unele ţări se face analiza capuşei pentru identificarea tulpinilor Bb din sângele eişsi alegerea antibioticului) şi urmăriţi în zona unde a fost muscatura apariţia semnelor tipice - roşeata, umflarea pielii în jurul muscăturii precum şi a semnelor tipice ale infectiei Lyme care apar imediat sau după cateva săptamâni. Sunt simptome asemănătore cu cele de gripă, febră, dureri de cap, dureri în gât, ganglioni inflamaţi, oboseală marcată, dureri musculare. Diagnosticarea se face în principal după simptome. Analizele medicale pot cel mult să confirme boala Lyme, dar niciodată nu o pot infirma.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M