Între trei şi patru miliarde de dolari, preţul rachetelor amplasate în România

Numai sistemul de rachete cu rază lungă de acţiune de care România are nevoie pentru a se integra scutului antibalistic costă 3-4 miliarde de dolari, spun experţii militari, citaţi de Evenimentul Zilei.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că şedinţa CSAT de luni a vizat, pe de o parte, solicitarea SUA de a utiliza Aeroportul Mihail Kogălniceanu şi Portul Constanţa ca infrastructuri de tranzit pentru transportul de militari şi tehnică militară către Irak şi Afganistan, dar şi din Irak şi Afganistan către Europa, şi, pe de altă parte, amplasarea rachetelor din scutul antirachetă american pe teritoriul României.

Preşedintele Traian Băsescu a precizat marţi că scutul antirachetă este un sistem "defensiv", pentru protejarea teritoriului României şi al SUA, şi este creat în urma unei înţelegeri bilaterale, iar şeful statului a subliniat că elementele scutului "nu sunt îndreptate împotriva Federaţiei Ruse".

Statele Unite au anunţat la 17 septembrie 2009 că administraţia Obama a făcut modificări în planurile de apărare antirachetă faţă de cum fuseseră ele concepute de fosta administraţie republicană a lui George W. Bush. Administraţia Obama propune desfăşurarea în patru etape a scutului antirachetă în Europa, având la bază principiul flexibilităţii.

Astfel, prima fază a "abordării adaptive în etape" a scutului antirachetă prespune ca în cursul anului 2011 să fie desfăşurate sisteme disponibile şi testate de apărare antirachetă, inclusiv sistemul Aegis (ce intră în înzestrarea navelor de război), interceptorul SM-3 (Block IA) şi senzori de tipul AN/TPY-2 (radare mobile ce intră tot în înzestrarea forţelor navale ale SUA). Scopul desfăşurării acestor sisteme este de a furniza Europei şi cetăţenilor americani din Europa o apărare antirachetă regională.

Faza a doua a abordării adaptive în etape a scutului antirachetă, în care va începe să fie implicată şi România, prin amplasarea a 24 de rachete în localitatea Deveselu din Olt are ca orizont de timp 2015 şi presupune desfăşurarea, după testări suficiente, a unei versiuni mai capabile a interceptorului SM-3 (Block IB), atât în configuraţii pe mare, cât şi terestre, precum şi plasarea unor senzori avansaţi, pentru a extinde teritoriul apărat împotriva rachetelor cu rază scurtă şi lungă de acţiune.

În faza a treia, care are ca orizont de timp 2018 şi unde intervine Polonia, vor fi desfăşurate, după dezvoltarea şi testarea completă, variante mai avansate ale interceptorilor SM-3 Block IIA, aflate în prezent în dezvoltare, pentru a contracara rachete cu rază scurtă, medie şi intermediară de acţiune.

Faza a patra a scutului este prevăzută pentru 2020 şi prespune dezvoltarea unor interceptori de generaţie SM-3 Block IIB, care să poată contracara rachete cu rază medie şi intermediară de acţiune, dar şi potenţiale rachete balistice intercontinentale ce ar viza Statele Unite.